Într-o prezentare a lucrării Omul recent[1], Horia Roman Patapievici preciza că: „Omul recent este o meditație despre lumea de astăzi a unui modern nesatisfăcut de propria modernitate. Este o critică a modernității care nu se multumește nici cu proclamațiile suficiente ale modernității, nici cu regretele tradiționalismului – o interogație asupra

Radices
litterarum amarae sunt fructus dulces – „Rădăcinile
educației sunt amare, dar fructele ei sunt dulci”.

Carpe diem,
carpe noctem, carpe omnia – „Bucură-te de ziua
de azi, bucură-te de noapte, bucură-te de tot”.

Historia magistra vitae – dicton atribuit lui Cicero,
înseamnă: „Istoria este profesorul vieții.”

Amicus perdere est damnorum
maximum – reprezintă un aforism atribuit lui Publilius

Adhuc
sub iudice lis est este o referire la
faptul că disputa nu este închisă, iar problema nu este clarificată. În
traducere ar însemna: „Procesul este în curs de judecare.” Expresia o regăsim
în Ars poetica și îi aparține lui Horațiu.

Abyssus
abyssum invocat este o expresie figurativă ce își
are originea într-un psalm al regelui David

Laudator temporis acti, zicere a cărui autor este Horațiu (65 î.H.
– 8 î.H.), înseamnă Acel ce laudă vremurile apuse și o regăsim în
celebra lucrare ARS
POETICA la
versetul 173. Practic, celebra expresie în limba latină se referă la cei care,
nemulțumiți de prezent, regretă și laudă vremurile apuse.

Aliudque cupido, mens aliud suadet: video

Începând cu acest
număr, redacția Buletinului Notarilor Publici propune cititorului un
periplu în lumea expresiilor și proverbelor latine.

Conform site-ului https://www.aqualitytranslation.ro/,
limba latină a fost la început un dialect vorbit în zona Italiei de astăzi.
Denumirea de „latină” vine mai exact din numele tribului italic Latini, în care
se comunica prin intermediul acestui dialect. Toată această

În vremurile tulburi și pline de
îngrijorare pe le trăim, pacea ca valoare fundamentală ne atrage atenția
într-un mod cu care nu suntem obișnuiți. S-a cântat, s-a recitat, s-a comentat,
dezbătut și filosofat pe acest subiect generație după generație. De cele mai
multe ori teoretic, conștienți de valoarea conceptului, dar fără îngrijorarea
generată de un

O cugetare cu autor
necunoscut ne îndeamnă ca „în loc să ne gândim la ce ne lipsește, să încercăm
să ne aducem în minte toate lucrurile care le-am realizat și care lipsesc
altora”.

Un asemenea gând ne
stârnește să gândim pozitiv, ne motivează și ne amintește de lucrurile care ne
fac fericiți.

În contextul incert al
începutului de

De fiecare dată când mă
gândesc la sărbătorile de iarnă, mă las copleșit de amintirile copilăriei
petrecute la bunici. Atmosfera sărbătorilor îmi aduce aminte de momentele în
care toți nepoții ne adunam în jurul sobei în formă de cizmă, așteptând ca
minunea de plăcintă cu brânză dulce să fie scoasă din cuptor.

Zăpada și frigul

Balansând între extreme, trecând radical de la etapa
dereglementării periculoase la una a reglementării legislative execesive și
păguboase, desființând respectul față de instituții sau ierarhii și adoptând
negarea agresivă a acestora, renunțând la valorizarea experienței și optând
pentru evitarea ei programatică, societatea românească confirmă „teoria
pendulului” și își testează costisitor limitele.

Încercând să evit un comentariu

            Scurte
considerații introductive

            Procesul lui Isus,
poate cel mai cunoscut proces din istoria umanității, este şi cea mai vădită
eroare judiciară a tuturor timpurilor. „Prototipul însuși al condamnatului
nevinovat”[1]
generează din această perspectivă o temă de analiză aprofundată şi dezbatere
atât pentru teologi, istorici sau analiști ai fenomenului religios, cât şi pentru
juriștii preocupați de identificarea