Tehnologiile evoluează constant, tinzând să devină indispensabile existenței noastre cotidiene, personale și profesionale deopotrivă. Profesiile juridice nu fac excepție. Ca notari publici, suntem familiarizați deja cu progresul tehnologic en marche și implementăm, cu înțelepciune și consecvență, instrumente digitale menite să simplifice și să eficientizeze activitatea birourilor notariale. Înființarea registrelor notariale de interes național; reformarea și eficientizarea procedurilor de arhivare și înregistrare a actelor notariale și elaborarea noilor metodologii din sfera de competență a profesiei, astfel încât progresul tehnologic să aibă loc pe un fundament solid; promovarea semnăturii electronice ca mijloc sigur de acces la informații confidențiale; elaborarea programului informatic original privind evidența centralizată a tuturor actelor autentice instrumentate de notarii publici din România; realizarea proiectului de informatizare și gestionare a activității notariale „I-NOT România” – iată doar câteva dintre reperele esențiale ale  parcursului digital pe care notariatul român le-a bifat deja.

Sunt realizări notabile ce ne poziționează în avangarda digitalizării profesiilor juridice autohtone. Un bun început, aș putea spune, pentru că tranziția către notariatul digital continuă și are loc în contextul mai larg al angajamentul statului față de o politică de construire a unei administrații digitalizate, al cărei obiectiv este acela de a permite tuturor celor care accesează serviciile publice să efectueze online procedurile administrative. În acest context, este de la sine înțeles că schimburile între birourile notariale și majoritatea serviciilor publice și chiar partenerii privați ai profesiei sunt sau vor fi, la un moment dat, dematerializate. Pentru profesie, tehnologia digitală este din ce în ce mai prezentă, mai utilă și, fără nicio îndoială, revoluția digitală are un impact direct asupra modului în care se desfășoară activitatea notarială „la firul ierbii”.  Algoritmii ne asistă frecvent în cele mai repetitive sarcini, în managementul si exploatarea datelor, pentru a le face mai relevante, mai eficiente si mai rapide.

Se pune totuși întrebarea: în ce punct al colaborării om – inteligență artificială are loc predarea ștafetei? Altfel spus: unde trasăm granița dincolo de care omul, profesionistul, în speță notarul, din rațiuni de eficiență și economie de timp, transferă inteligenței artificiale parte din prerogativele sale? Deocamdată, nu avem un răspuns clar, concret, cuantificabil. „Granițele” sunt fluide, încă în curs de trasare și, câtă vreme noile tehnologii își fac apariția în salturi imprevizibile, întrebarea nu își va afla răspunsul.

Ceea ce putem afirma totuși, cu o bună doză de certitudine, este că nici cel mai avansat instrument tehnologic nu se poate descurca fără inteligența și intervenția umană. Ideal, tehnologia digitală este, sau ar trebui să fie, un instrument de sprijin al notarului, un element de complementaritate și nu factor de amenințare, de excludere a elementului uman. Omul trebuie să stăpânească și să utilizeze instrumentul în direcția atingerii obiectivelor urmărite, și nu invers!

În consecință, aceste noi tehnologii, cu care jonglăm în activitatea noastră, este necesar să fie supuse unui control ferm pentru asigurarea fiabilității și securității datelor digitale. Mă refer aici la furnizarea serviciilor notariale la standardele de siguranță, accesibilitate și calitate consfințite prin codul deontologic al profesiei, păstrând, în același timp, un grad de securitate identic cu acela pe care se bazează actul autentic. Indiferent dacă documentul este pe hârtie sau dematerializat, aceasta este și trebuie să rămână o cerință obligatorie.    Așadar, este esențial ca notarii publici, în exercitarea autorității cu care au fost învestiți de către stat, să integreze noile tehnologii fără a afecta autenticitatea, ai cărei gardieni, prin excelență, sunt. Din această perspectivă, în opinia mea, notariatului secolului XXI îi revine misiunea delicată a realizării sinergiei dintre modernitate și autenticitate. Este o provocare unică, demnă de prestigiul istoric al profesiei noastre, pe care ne-o asumăm cu convingerea reușitei depline.