Notar public dr. Dumitru Viorel MĂNESCU

Președintele Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România

 Dragi confrați,

Prinși în vâltoarea cotidianului, ne-am obișnuit cumva să parcurgem superfi cial repere temporale importante pentru hărțile noastre personale și profesionale. Este normal să se întâmple astfel, date fiind numeroasele provocări cu care suntem zilnic confruntați și cărora suntem nevoiți să le facem față.

Tocmai de aceea mi-am propus ca prin aceste gânduri dedicate Zilei Notarului Public să vă propun o rupere de ritm, o clipă de răgaz, pentru a ne reaminti împreună cine suntem, de unde venim și unde am ajuns.

Moment cu semnificație aparte pentru membrii corpului profesional al notarilor publici din România, 17 noiembrie 1995 reprezintă ziua (re) nașterii instituției notarului public. Este data la care fostul Notariat de Stat își încheia activitatea și nou înființatul Notariat Public se poziționa în triplul său rol: de partener al Justiției, desfășurând un serviciu public care oferă garanția legalității și autenticității actelor juridice pe care cetățenii le încheie; de trezorier al unui important capital de încredere din partea Cetățenilor, care parcurg alături de notarii publici momente-cheie ale existenței lor; precum și de partener al Statului în asigurarea bunei funcționări a instituțiilor acestuia.

Trecerea de la notariatul de stat la notariatul public s-a impus ca o necesitate izvorâtă din procesul de democratizare a societății românești început în decembrie 1989, din consacrarea constituțională a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor – printre care și dreptul de proprietate privată, precum și din impactul trecerii la economia de piață și dezvoltarea liberei inițiative. Documentul programatic care a făcut posibilă această succesiune, respectiv Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 35/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, în luna mai a aceluiași an, constituie primul cadru de reglementare a profesiei liberale de notar public, apariția sa fiind posibilă în condițiile existenței unei societăți democratice și a statului de drept bazat pe principiile economiei de piață.

În anul de grație 2018, aflat sub auspiciile Centenarului Marii Uniri din 1918, se împlinesc 144 de ani de la consacrarea pentru prima dată a instituției notarului public pe teritoriul românesc prin Legea XXXV din 1874 despre notarii publici, adoptată în Transilvania, la acea vreme aparținând Ungariei. Este un adevărat arc peste timp, de la notarii publici regali – reali factotum în comunitățile transilvane prin diversitatea și complexitatea responsabilităților ce le reveneau, la notarii publici de astăzi – profesioniști ai practicii notariale moderne aflate în serviciul cetățenilor, comunității și statului într-o societate liberă, democratică.

Renașterea notariatului public român plasat sub semnul constelației profesiilor liberale a constituit o benefică restituire in integrum a tradiției juridice naționale care, ca în toate sistemele europene de drept civil continental european, se sprijină pe controlul de legalitate preventiv, de natură a garanta certitudinea juridică și de a evita litigiile.

Cei 144 de ani de notariat public reglementat se înscriu într-un istoric cu mult mai îndelungat, atestarea primelor înscrisuri cu caracter notarial datând din secolul al XII-lea, din Transilvania, unde în cadrul cancelariei regale maghiare își desfășura activitatea notarul special, lui revenindu-i și funcția de secretar al regelui, poziție din care autentifica actele oficiale cu sigiliul suveranului.

Revenind însă la prezentul notariatului public, în aceeași notă a memoriei datelor și cifrelor, consider că este absolut necesară trecerea în revistă a câtorva repere semnificative, de natură să surprindă dezvoltarea profesiei: 

– În 1990 existau la nivelul întregii țări 99 de unități notariale, din care 40 erau organizate la nivel județean, 58 erau locale, acestora adăugându-li-se și notariatul municipiului București. În cadrul acestor unități profesau 289 de notari de stat și 514 cadre auxiliare.

În 2017 statistica menționa existența a 2.600 de notari publici activi și a circa 10 mii de locuri de muncă create în cadrul organizării activității profesionale a acestora. 

– Acum 23 de ani, notarii erau funcționari de stat. Astăzi ei fac parte dintr-un corp profesional reglementat prin lege organică proprie și având un sistem propriu de răspundere, un sistem funcțional de control profesional și deontologie proprie, în concordanță cu exigențele și răspunderea derivate din profesarea activității. 

– În cele peste două decenii de existență a notariatului public modern, o atenție prioritară a fost, este și va fi acordată atât asigurării accesului în profesie, cu respectarea principiilor transparenței și competenței, cât și formării profesionale continue. Transferul de cunoștințe și experiență profesională către tinerele generații are loc la nivelul celor mai înalte exigențe. Profesori cunoscuți și notari publici cu o vastă practică colaborează în cadrul Institutului Notarial Român la pregătirea generațiilor viitoare de profesioniști în domeniul justiției preventive. 

– Ritmul implementării soluțiilor informatice moderne, de natură să crească securitatea și eficiența serviciilor notariale, este printre cele mai rapide comparativ cu notariatele de tradiție din Uniunea Europeană. Raportat la ansamblul profesiilor liberale din România, notariatul public este un adevărat accelerator în materie de digitalizare și conectivitate la rețelele profesionale europene.

Toate aceste realizări sunt rezultatul unui efort constant și susținut, asumat de întreaga breaslă a notarilor publici. Ziua de 17 noiembrie reamintește în fi ecare an, fiecăruia dintre noi ca membri ai acestui corp profesional de elită, că reprezentăm un element important în buna funcționare a societății românești, demn de respect și recunoaștere publică. Așadar, sti mați colegi și prieteni, vă doresc La Mulți Ani de împliniri profesionale și personale!