Rezumat
Prin prezentul studiu ne propunem să
analizăm două instituții juridice de referință în dreptul succesoral francez și
în cel românesc, ne referim la actul de
notorietate


Tratatul, apărut în iunie 2019 la Editura C.H. Beck, este realizat prin intersectarea celor trei metodologii de cercetare a instituțiilor politice, cu scopul de a realiza o reproducere mai clară a mecanismelor de guvernare în perioada contemporană.
Lucrarea pune în lumină faptul că apariția organizațiilor și a instituțiilor politice (organisme învestite cu prerogative de putere publică) a rezultat din conștientizarea problemelor din interiorul comunității, probleme ce trebuiau rezolvate în mod obligatoriu împreună.
Ediția a 3-a reprezintă o analiză bazată pe transferul de metodologii cu caracter practic.
Punctele forte ale lucrării sunt:
prezentarea ideilor, a termenilor și a noțiunilor analizate într-un mod
extrem de clar, prezentarea sistemului constituțional românesc dintr-o
perspectivă analitică, teoretică și practică, existența unor noțiuni amănunțite
de drept parlamentar, analiza unor regimuri politice contemporane
În cuprinsul lucrării găsim:
• dreptul și statul în sistemul puterii;
• conceptul de stat, elemente constitutive, forma, rol și funcții;
• teoria puterii și a statului;
• suveranitatea statului
• teoria generală a Constituției;
• un număr mare de referiri la jurisprudența C.E.D.O.
Autorul Tratatului de drept constituțional contemporan este Cristian Ionescu, profesor universitar doctor în cadrul Facultăţii de Științe Juridice și Administrative a Universității Creştine „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti, redactor-șef al revistei Dreptul și secretar al Academiei de Științe Juridice din România, care a publicat 48 de lucrări editoriale în țară și în străinătate (tratate, cursuri universitare, monografii, comentarii ale Constituției României, studii de istorie parlamentară). Este și autorul a numeroase articole de specialitate juridică.
Rezumat
Prin prezentul studiu ne propunem să
analizăm două instituții juridice de referință în dreptul succesoral francez și
în cel românesc, ne referim la actul de
notorietate
Europa nu cunoaște un regim uniform al rezervei succesorale. Chiar și acolo unde este întâlnită și reglementată, există diferențe notabile în privința naturii