Două lecții esențiale de viață am recapitulat, de voie, de nevoie, în urma dezastrului natural care a lovit la mijlocul lunii septembrie o serie  de localități din județul Galați.

Prima lecție: nimic nu ne aduce mai rapid și mai brutal cu picioarele pe pământ, cu mintea în prezent și cu vanitatea specific umană la cota zero, decât natura dezlănțuită și prăpădul pe care îl lasă în urma ei, sub toate aspectele, în viețile celor direct afectați și nu numai.

Brusc și pe neașteptate, sub imperiul urgenței de a ne salva pe noi, familiile noastre și matricea comunitară care ne definește, toate preocupările anterior creditate cu maxim de importanță devin irelevante. Despre ce transformare digitală de sorginte SF a lumii în care trăim mai putem filozofa, confruntați fiind cu bilanțul terifiant al pierderilor de vieți umane și bunuri materiale, al gospodăriilor năpădite de ape și aluviuni până la acoperișuri, dar, mai ales, în fața neputinței și a deznădejdii semenilor noștri loviți de nenorocire? Sau cum am mai putea chibița cu detașare și amuzament pe tema isteriei climatice sau a înfruntărilor politice preelectorale, când sute de concetățeni sinistrați, femei, copii și bătrâni vulnerabili dorm și își duc zilele în câmp, în frig și nevoi? Printre ei s-au aflat și colegi de-ai noștri, notari în localitățile din calea viiturilor, aflați – din fericire doar temporar – în imposibilitatea îndeplinirii menirii lor profesionale, profund traumatizați de un eveniment aflat dincolo de puterea noastră, ca oameni, de a-i face față.

Ca notari publici, dar și ca oameni între oameni, am trecut prin multe împreună, la bine și la rău, fiind întotdeauna unii alături de alții, fără a-i uita însă nicio clipă pe semenii noștri. Că vorbim de pandemie, că vorbim de refugiații din calea războiului din Ucraina, că vorbim de tragedii umane punctuale în care am întins o mână de ajutor, am acționat întotdeauna la unison, conștienți și convinși că – și aici ajung la cea de a doua lecție de viață – nimeni nu este mai puternic decât suntem noi toți laolaltă.

În această notă,ne-am mobilizat și de această dată, rapid și organizat, militărește, aș putea spune. Tonul a fost dat aici, la Uniune, prin acțiunile doamnei prim-vicepreședinte Doina Rotaru[1]. Inițial, imediat după dezastru, prin organizarea unei acțiuni ample de colectă de donații. Mai apoi, prin prezența la fața locului, în localitățile sinistrate Cudalbi și Pechea, la birourile notariale unde își desfășoară activitatea colegele noastre greu încercate de evenimente și unde ne-a întâmpinat o surpriză extraordinară. Așteptările noastre sumbre, alimentate de fotografiile și filmările primite de la doamnele notar imediat după producerea inundațiilor, au fost infirmate de realitate. Într-un timp record și cu eforturi de-a dreptul supraomenești, birourile notariale fuseseră făcute funcționale, arhivele notariale erau în siguranță, iar colegele noastre, de care sunt extrem de mândru, își puneau problema cum pot să ajute oamenii rămași fără adăpost. Ba chiar la biroul notarial al doamnelor Ostache și Căpătan, în comuna Pechea, s-a și perfectat un act de donație în favoarea unei persoane în extremă dificultate. Iată cum vremurile grele scot la lumină caracterele puternice și ne ajută să ne cunoaștem cu adevărat unii pe alții. Doamnele notar public Nadia-Andreea Ghintuială, Mihaela Căpătan și Carmen Ostahe au depășit momentele critice și și-au reluat activitatea în bune condiții, sprijinite fiind de notarii din toată țara, de Uniune, de Camere, dar și de entitățile care deservesc profesia. La rândul lor, au întors binele către oamenii locului. Le suntem alături, direcționând parte din donații către acțiuni de caritate locale, a căror reușită va fi asigurată prin implicarea dumnealor în ajutorarea sinistraților. 

Știm cu toții că un efort de o asemenea anvergură incumbă, cum este de așteptat, costuri substanțiale. Organizarea unui birou notarial presupune costuri financiare și materiale importante. Mai știm și că în unire stă puterea și că de la fiecare după posibilități înseamnă, per total, foarte mult pentru colegele noastre. Donațiile din contul deschis de Uniune la BCR confirmă acest adevăr. Vorbim de aproape 400 de mii de lei. Nu este o sumă exorbitantă, fiecare dintre colegii care au donat în nume personal și pentru care am un deosebit respect are problemele sale, greutățile sale existențiale. Aceasta nu i-a împiedicat să își iubească aproapele, să vibreze la drama unor oameni pe care nu îi cunosc personal, dăruind cu inima deschisă.

Camerele notarilor publici Oradea, Cluj, București, Galați, Ploiești, Brașov și Constanța au contribuit, la rândul lor, la reușita acțiunii de sprijinire a colegelor noastre, dar și a oamenilor loculului din regiunea distrusă de ape, pentru că o parte din ajutoarele financiare și materiale au fost direcționate și către ei, așa cum am arătat. Le mulțumesc pentru implicare, pentru rapiditatea cu care s-au mobilizat și pentru generozitatea de care au dat încă o dată dovadă. Le mulțumesc și colaboratorilor noștri de la Centrul Naţional de Administrare a Registrelor Naționale Notariale – Infonot, Casa de Răspundere a Notarilor Publici și Casa de Pensii a Notarilor Publici, care au răspuns fără ezitări imperativului acestui moment dramatic. Nu în ultimul rând, sunt recunoscător destinului, în al cărui joc cred cu tărie. Mi-a dat extraordinara șansă de a mă afla la locul potrivit mie, în momentul astral potrivit, alături de OAMENI între oameni.

[1]Mai multe informații, în articolul „Prezenți în viața comunității. Sprijin umanitar pentru victimele inundațiilor din județul Galați”, p. 27