Rezumat:

Esențială din punct de vedere economic, educația financiară reprezintă capacitatea și abilitatea fiecărui individ integrat social de a-și gestiona eficient resursele și potențialul financiar, de a proceda la evaluarea cât mai corectă raportului de venituri și cheltuieli, în deplină cunoștință de cauză, prin decizie și conduită coerente.

Utilizarea eficientă a instrumentelor de investiții în scopuri financiare solide presupune informarea judicioasă asupra produselor bancare, obligația informării consumatorilor despre produsele și serviciile oferite realizându-se, în mod obligatoriu, prin elemente de identificare și caracterizare ale acestora, fiind reglementată în sarcina instituțiilor specializate.

În funcție de opțiune, aceasta este corelată cu analiza și conștientizarea veniturilor proprii, determinarea și monitorizarea cheltuielilor, elaborarea unei proiecții realiste a bugetului personal, economiilor și investițiilor, securitatea financiară fiind dată de procentul de cunoaștere al produsului contractat, precum și de evaluarea cu maximă acuratețe a gradului/marjei de risc și a efectelor raportului juridic pe termen mediu-lung, în special cu privire la drepturile, obligațiile părților și consecințele neîndeplinirii acestora.

Cuvinte-cheie: credit ipotecar, „Prima casă”, achiziția de imobile pentru locuit, credite garantate de stat, program guvernamental, „Noua casă”

Programul guvernamental „Prima Casă”, modificat ulterior în „O familie, o casă” și denumit în prezent „Noua casă” face parte din strategia Guvernului României de a implementa o serie de măsuri de interes public cu privire la susținerea sectoarelor economice prioritare și, printre altele, facilitarea accesului persoanelor fizice la achiziția de imobile pentru locuit prin contractarea de credite garantate de stat, fiind reglementat prin dispozițiile Ordonanței de urgență nr. 60/2009[1].

Programul guvernamental este derulat prin intermediul băncilor finanțatoare agreate și se bucură de garanția acordată de stat, prin Ministerul Finanțelor Publice.

În vederea emiterii de garanții în favoarea entităților bancare finanțatoare, MFP este autorizat să mandateze Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii – S.A. – I.F.N. Răspunderea FNGCIMM, în numele și în contul statului, începe la data semnării de către părți a contractului de garantare[2].

Beneficiarii sunt persoanele fizice ce îndeplinesc cumulativ condițiile legale:

1. la data solicitării creditului garantat declară pe propria răspundere:
2. fie că nu dețin în proprietate exclusivă sau împreună cu soțul/soția nicio locuință, indiferent de modul și de momentul în care a fost dobândită,
3. fie că dețin în proprietate exclusivă sau împreună cu soțul ori soția cel mult o locuință dobândită prin orice alt mod decât prin Program, în suprafață utilă mai mică de 50 mp;

b) achiziționează o singură locuință, printr-un credit acordat și garantat în condițiile Programului;

c) au calitatea de împrumutat în raport cu finanțatorul.

În condițiile menționate, beneficiarul Programului va avea calitate de împrumutat în raport cu finanțatorul, iar statul român va avea calitate de fideiusor.

Beneficiarul Programului este persoana fizică ce îndeplinește criteriile de eligibilitate prevăzute de OUG nr. 60/2009 și condițiile din normele de creditare ale finanțatorului, care solicită și primește finanțare din partea acestuia, garantată în proporție de 50% de FNGCIMM, în numele și în contul statului, iar garant  – persoana fizică, soț/soție al/a beneficiarului, parte semnatară a contractului de garantare, care are calitatea de co/proprietar al locuinței sau noii locuințe achiziționate în cadrul Programului și își asumă toate obligațiile și care beneficiază de aceleași drepturi ca și beneficiarul.

În termenii Programului, locuința este definită ca fiind orice imobil cu destinația de locuință, alcătuit din una sau mai multe camere de locuit, cu terenul, căile de acces, anexele gospodărești, facilitățile, dependințele, dotările și utilitățile aferente acestuia, care satisface cerințele de locuit ale unei persoane sau familii.

Locuința nouă este orice locuință, care îndeplinește criteriile de mai sus, recepționată la terminarea lucrărilor cu cel mult cinci ani înainte de data solicitării finanțării garantate. Locuințele supuse unor lucrări de intervenție în vederea consolidării și/sau reducerii riscului seismic recepționate la terminarea lucrărilor cu cel mult cinci ani înainte de data solicitării finanțării garantate sunt asimilate locuințelor noi.

Mecanismul acordării garanțiilor de către statul român[3]

Contractele prin care FNGCIMM acordă garanțiile au valoare de înscrisuri autentice și constituie titluri executorii. Înscrierea ipotecii legale și notarea interdicțiilor se efectuează în temeiul contractului de garantare, iar radierea ipotecii legale și a interdicțiilor se face în baza acordului FNGCIMM. În acest sens, MFP acordă finanțatorilor un mandat special în vederea constituirii ipotecii, a executării ei și a efectuării publicității – a îndeplinirii formalităților de înscriere/radiere a ipotecilor și de notare/radiere a interdicțiilor prevăzute de lege în cartea funciară și în favoarea statului român, proporțional cu procentul de garantare de către acesta.

În cazul beneficiarilor Programului care dețin cote-părți dintr-o locuință și achiziționează doar diferența, în scopul întregirii dreptului de proprietate, ipoteca legală de rangul I se instituie de regulă asupra întregului imobil, în baza contractului de garantare și a declarației de acceptare a acestei situații juridice dată în formă autentică.

Finanțatorul este îndreptățit la executarea garanției numai dacă a transmis cererea de plată către FNGCIMM în perioada de valabilitate a garanției și după ce beneficiarul întârziase să plătească principalul cel puțin 60 de zile calendaristice față de scadență.

Ipoteca legală

1. În cazul în care valoarea menționată în contractul de garantare nu intră sub incidența împărțirii riscului, potrivit normelor de implementare a Programului[4], ipoteca legală de rang I asupra locuințelor achiziționate este instituită în favoarea statului român, cu notarea în cartea funciară a interdicției de înstrăinare pe o perioadă de cinci ani și a interdicției de grevare cu alte sarcini pe toată durata garanției.

În cazul primirii de către finanțator a comunicării respingerii cererii de plată a garanției de la FNGCIMM, în temeiul convenției de garantare, finanțatorul are dreptul să înscrie în cartea funciară ipoteca legală reglementată de art. 2.386 pct. 3 din Codul civil, concomitent cu radierea din cartea funciară a ipotecii legale instituite în favoarea statului român.

1. În cazul în care valoarea menționată în contractul de garantare implică împărțirea riscurilor între finanțator și garant, potrivit protocolului încheiat între părți, drepturile creditorului sunt garantate prin înscrierea în cartea funciară în favoarea sa a ipotecii legale prevăzute de art. 2.386 pct. 3.

Pentru garanțiile acordate în limita plafonului disponibilizat în contextul împărțirii riscului între stat și finanțatori, în baza contractului de garantare, garanția statului român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, ca și a finanțatorului sunt garantate cu ipotecă legală de rangul I instituită, proporțional cu procentul de garantare, asupra imobilelor achiziționate în cadrul Programului, până la finalizarea procedurii de executare silită asupra imobilului obiect al garanției, însoțită de interdicția de înstrăinare a locuinței pe o perioadă de cinci ani și de interdicția de grevare cu sarcini a acesteia pe toată durata garanției.

Condiția referitoare la rangul dreptului de ipotecă trebuie să fie îndeplinită până la momentul formulării cererii de plată a garanției de către finanțator. În cazul primirii de către finanțator a comunicării de la FNGCIMM de respingere a cererii de plată a garanției, în temeiul contractului de garantare finanțatorul are dreptul să înscrie în cartea funciară ipoteca legală (fost privilegiu), concomitent cu radierea din cartea funciară a ipotecii legale instituite în favoarea statului român.

În cazul rambursării anticipate a finanțării înainte de împlinirea termenului de cinci ani, interdicțiile de înstrăinare se radiază în condițiile legii.

În cazul finalizării măsurilor de executare silită imobiliară pentru recuperarea valorii de executare a garanției, constând în valorificarea de către organele competente din cadrul ANAF a imobilului ipotecat sau în cazul în care are loc recuperarea integrală, prin plata creanței bugetare rezultate din plata valorii de executare a garanției de către beneficiar, finanțatorii cer radierea din cartea funciară a ipotecii și a interdicțiilor legale instituite în favoarea statului român, în baza comunicărilor organelor fiscale competente ale ANAF însoțite de acordul MFP.

Ipoteca și interdicțiile legale instituite în favoarea Finanțatorului se radiază din cartea funciară în baza acordului eliberat de entitatea financiar-bancară, potrivit normelor proprii.

Înstrăinarea imobilului achiziționat prin Programul „Noua casă”

1. Finanțatorul (banca creditoare) își poate exprima acordul pentru preluarea finanțării garantate și a dreptului de proprietate asupra locuinței/locuinței viitoare în cadrul Programului de către persoanele expres nominalizate în cadrul normelor[5], fie în numele și contul statului, fie în nume propriu și în contul statului. În vederea realizării operațiunii juridice de vânzare a locuinței, finanțatorul își exprimă acordul pentru ridicarea temporară a interdicției de înstrăinare.

În acest caz, Beneficiarul (noul proprietar, cumpărător) se obligă să constituie, în favoarea finanțatorului și a statului român, proporțional cu procentul de garantare, o ipotecă mobiliară asupra soldurilor creditoare ale tuturor conturilor curente deschise la instituția de credit finanțatoare, valabilă până la stingerea obligațiilor datorate de către beneficiar în baza contractelor de credit și de garantare.

• Finanțatorul și statul își pot exprima acordul pentru novarea obiectului garanțiilor instituite în cadrul programului dacă locuința achiziționată inițial este sau, după caz, a devenit improprie cerințelor de locuit ale unei persoane sau familii, datorită constatării viciilor ascunse sau provocării unei daune asupra locuinței, ca urmare a producerii unui risc asigurat, de natură a o face improprie utilizării potrivit destinației.

În aceste situații Finanțatorul și statul român își pot da acordul pentru ridicarea interdicției de înstrăinare și/sau pentru cesionarea sumelor provenite din plata drepturilor de despăgubire de către asigurator în scopul achiziționării unei noi locuințe în cadrul Programului, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Finanțatorul efectuează, în condițiile legii, demersurile necesare pentru radierea ipotecii în favoarea statului și a sa, a privilegiului finanțatorului, precum și a interdicțiilor de înstrăinare și grevare cu sarcini instituite asupra locuinței achiziționate inițial în cadrul Programului, concomitent cu înscrierea în cartea funciară a dreptului de ipotecă legală asupra locuinței dobândite de cumpărător, precum și a interdicțiilor prevăzute de lege.

După aprobarea de către finanțator a modificării contractului de credit, acesta transmite către FNGCIMM solicitarea de novare a obiectului garanției, însoțită de consimțământul său la novare, precum și documentele necesare.

• În cazul lichidării creditului garantat în cadrul Programului, prin rambursarea integrală anticipată sau la termen a soldului finanțării garantate, FNGCIMM este mandatat să își exprime acordul în vederea radierii ipotecii legale instituite în favoarea statului român și a interdicțiilor înscrise în cartea funciară a locuinței achiziționate/construite.

• În cazul în care în perioada de valabilitate a garanției survine decesul beneficiarului, finanțatorul și moștenitorii beneficiarului vor conveni asupra continuării sau încetării contractului de garantare. În situația preluării finanțării garantate și a locuinței, ca efect al acceptării succesiunii de către moștenitorii beneficiarului la solicitarea Finanțatorului se încheie un act adițional la contractul de garantare privind preluarea creditului și a garanției acordate de către moștenitorul/moștenitorii beneficiarului, indiferent de îndeplinirea sau neîndeplinirea de către acesta/aceștia din urmă a criteriilor de eligibilitate.[6]

• Preluarea creditului de către un alt beneficiar în cadrul Programului, înainte sau după expirarea perioadei de cinci ani de interdicție de înstrăinare a imobilului va fi analizată potrivit condițiilor în vigoare la data preluării și se materializează într-un act adițional la contractul de garantare, încheiat numai cu același finanțator.

• După expirarea termenului de cinci ani, interdicția de înstrăinare se radiază din oficiu de către ANCPI, iar beneficiarul își poate înstrăina locuința cu condiția achitării integrale a creditului garantat și după emiterea de către Finanțator și MFP a acordurilor privind vânzarea și ridicarea temporară a interdicției de grevare cu alte sarcini, în cazul în care cumpărătorul achită prin credit prețul locuinței.[7]

Imobilul poate fi înstrăinat și către un alt beneficiar eligibil în cadrul Programului, caz în care radierea interdicției se poate face și după emiterea de către FNGCIMM a garanției/promisiunii de garantare în favoarea noului beneficiar.

Acordul este exprimat de instituțiile menționate sub condiția achitării integrale a creditului garantat. În cazul neîndeplinirii acestei condiții, acordul se consideră desființat cu efect retroactiv.

Regimul juridic al creditului ipotecar pentru investiții imobiliare este reglementat generic de dispozițiile Legii nr. 190/1999.

Sumele datorate în temeiul contractului de credit ipotecar. Referitor la această sintagmă, actul normativ definește expres noțiunile ce compun debitul, astfel încât este esențial ca ele să fie cunoscute de beneficiarul creditării. Desigur, finanțatorul are obligația legală a informării prealabile a clientului, fiind obligat să facă dovada respectării cerințelor în materie de informare prevăzute de dispozițiile legale aplicabile în materia protecției consumatorului, însă, în practică, împrumutatul nu are dimensiunea exactă a sumei totale de plată.

În acest sens merită precizat că valoarea totală plătibilă de împrumutat reprezintă suma dintre valoarea totală a creditului şi costul total al creditului pentru împrumutat:

Valoarea totală plătibilă =    valoarea totală + costul total al creditului de împrumutat                        a creditului*         pentru împrumutat**

* valoarea totală a creditului înseamnă plafonul sau sumele totale puse la dispoziție în baza unui contract de credit;

** costul total al creditului pentru împrumutat reprezintă toate costurile, inclusiv:

a) dobânda, comisioanele, taxele și orice alt tip de costuri pe care trebuie să le suporte consumatorul în legătură cu contractul de credit și care sunt cunoscute de către creditor, cu excepția taxelor notariale;

b) costurile pentru serviciile accesorii aferente contractului de credit, în special primele de asigurare, dacă încheierea contractului de servicii este obligatorie pentru obținerea creditului însuși sau pentru obținerea acestuia în concordanță cu clauzele și condițiile prezentate;

c) costul evaluării bunului, excluzând costurile pentru înregistrarea transferului dreptului de proprietate asupra bunului imobil și orice costuri plătibile de către consumator pentru nerespectarea angajamentelor prevăzute în contractul de credit.

Esențială pentru împrumutat, în special la momentul contractării unui credit – pentru a semna în deplină cunoștință de cauză, este valoarea dobânzii anuale efective (DAE) – ce reprezintă, astfel cum este definită de dispozițiile art. 3 pct. 14 din OUG nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, costul total al creditului pentru consumator, exprimat ca procent anual din valoarea totală a creditului, după caz, inclusiv costurile deschiderii și menținerii unui anumit cont, costurile utilizării unui mijloc de plată atât pentru tranzacții, cât și pentru trageri din acel cont, precum și alte costuri legate de operațiunile de plată sunt incluse în costul total al creditului pentru consumator, ori de câte ori deschiderea unui cont sau menținerea acestuia este obligatorie pentru obținerea creditului sau pentru obținerea acestuia în conformitate cu termenii și condițiile oferite.

DAE este egală, pe o perioadă de un an, cu valoarea actuală a tuturor angajamentelor – trageri, rambursări și costuri, viitoare sau prezente, convenite de creditor și de consumator. În cazul contractelor de credit care cuprind clauze care permit variații ale ratei dobânzii și, după caz, ale cheltuielilor incluse în DAE, dar necuantificabile la momentul calculării, DAE se calculează pe baza ipotezei conform căreia rata dobânzii și celelalte costuri vor rămâne fixe în raport cu nivelul stabilit în momentul încheierii contractului. Calculul DAE se bazează pe ipoteza conform căreia contractul de credit urmează să rămână valabil pe perioada convenită, iar creditorul și consumatorul își vor îndeplini obligațiile în condițiile și în termenele convenite în contractul de credit.

Tot referitor la spezele contractuale, instituția financiar-bancară va aduce la cunoștința beneficiarului informația potrivit căreia, în situația rambursării anticipate a creditului imobiliar-ipotecar contractat nu se va percepe comisionul de rambursare anticipată practicat de bănci în cazul altor produse de creditare.

De reținut că dispozițiile OUG nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile reglementează drepturile și obligațiile părților în ceea ce privește toate contractele de credit pentru consumatori privind vânzarea, respectiv cumpărarea unor bunuri imobile, contractele de credit garantate cu ipotecă asupra unor bunuri imobile și contractele de credit ce implică un drept legat de un bun imobil.

În privința garanțiilor, Legea nr. 190/1999 prevede că ipoteca imobiliară constituită în favoarea finanțatorului durează până la rambursarea integrală a tuturor sumelor datorate în temeiul respectivului contract de credit ipotecar.

Potrivit art. 5 din Lege, imobilul ipotecat poate fi înstrăinat numai cu acordul prealabil, în scris, al creditorului ipotecar, actele încheiate fără acordul instituției finanțatoare fiind lovite de nulitate absolută.

ACORDUL necesar în cazul încheierii actelor de înstrăinare, închiriere și partaj voluntar

Chiar dacă perioada de inalienabilitate legală este depășită, pentru autentificarea vânzării imobilului achiziționat prin acest Program, înainte de rambursarea integrală a creditului, pe lângă ACORDUL băncii finanțatoare este necesar și ACORDUL Ministerului Finanțelor Publice (dat sub condiția achitării integrale a creditului garantat).

Acordul Ministerului Finanțelor Publice privind înstrăinarea (vânzarea) imobilului se poate obține pe baza unei cereri transmise prin poștă sau e-mail, însoțite de o copie a cărții de identitate a beneficiarului sau beneficiarilor Programului și de o copie a contractului de garantare. Acordul MFP se poate da separat de cel al băncii[8].

De asemenea, pentru închirierea unui imobil achiziționat prin programul „Prima Casă”/„Noua Casă” este necesar, în prima fază, ACORDUL băncii finanțatoare, iar, ulterior, ACORDUL scris din partea Ministerului Finanțelor Publice – Direcția Generală de Trezorerie și Datorie Publică, însoțit de acordul băncii. Aceste două acorduri vor fi solicitate la înregistrarea contractului de închiriere la administrația financiară.

FNGCIMM nu este mandatat pentru eliberarea acordurilor de modificare/înstrăinare/închiriere a unui imobil achiziționat în cadrul Programului.

Potrivit art. 3.5 alin. (1) Anexa 6 din Protocolul-cadru, pentru încheierea documentelor de partaj este necesar numai ACORDUL instituției financiar-bancare: „finanțatorul își exprimă acordul, în nume și cont propriu și în numele și contul statului, pentru preluarea finanțării garantate și a dreptului de proprietate asupra locuinței/locuinței viitoare în cadrul programului de către […] unul dintre soți, ca efect al partajului, în condițiile legii”. Finanțatorul are obligația ulterioară să transmită letric către FNGCIMM documentația necesară încheierii actului adițional la contractul de garantare.

De lege ferenda

În februarie 2023 a fost înregistrată la Senat în vederea dezbaterii o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, proiect trimis spre avizare Consiliului Economic și Social, Consiliului Legislativ, Băncii Naționale a României, Consiliului Superior al Magistraturii și, pentru obținerea unui punct de vedere, la Guvern.

Actuala propunere vizează eliminarea excepției care exclude Programul „Prima Casă” din sfera aplicării Legii nr. 77/2016, astfel încât de prevederile acesteia să poată beneficia orice debitor aflat în dificultate financiară, indiferent de tipul de credit pe care l-a accesat.

Motivele propunerii legislative sunt plasate în contextul creșterii considerabile a ratelor, finanțarea Programului „Prima casă”/„Noua casă” fiind acordată de instituțiile bancare prin credite ipotecare cu dobândă variabilă, dependente fie de ROBOR, fie de IRCC – fapt de natură a genera o instabilitate uriaşă pentru debitori. Evoluţia celor doi indici monetari, IRCC şi ROBOR, a condus la majorarea obligaţiei de plată lunară cu peste 50%, creștere menţinută pe o perioadă de cel puţin șase luni.

Această situație este reglementată de prevederile Legii nr. 77/2016, creşterea ratei cu peste 50% reprezentând, în accepțiunea actului normativ, un risc supraadăugat, care depășește cu mult ceea ce un debitor ar fi putut să prevadă la momentul încheierii contractului de credit (fie el şi beneficiar al programului guvernamental) şi, totodată, o situaţie clară de impreviziune. Astfel, în ipoteza în care un debitor care a accesat acest program nu poate achita ratele, situaţia lui financiară devine greu de gestionat, în pofida faptului că împrumutul este garantat. 

Potrivit dispozițiilor art. 4 alin. (1¹) lit. b), alin. (1²) şi alin. (1³) teza I, prezumţia de impreviziune are caracter absolut în cazul în care pe durata executării contractului de credit obligaţia de plată lunară înregistrează o creştere de peste 50% ca urmare a majorării ratei de dobândă variabilă, iar aceste valori au fost menţinute în ultimele șase luni anterioare transmiterii notificării de dare în plată.

Pentru aceste motive, inițiatorii proiectului de lege apreciază că exceptarea Programului „Prima Casă”, devenit ulterior „Noua Casă”, de la aplicarea prevederilor Legii nr. 77/2016 generează o situaţie discriminatorie pentru miile de beneficiari ai programului, actul normativ oferind posibilitatea debitorilor aflați în dificultate legală de a solicita echilibrarea şi continuarea contractului de credit sau încetarea contractului în cazul imposibilităţii vădite a continuării sale.

---

[1] Privind unele măsuri în vederea implementării programului „Noua casă”, cu modificările și completările ulterioare.

[2] Art. 7 din Normele de implementare a programului „Noua casă” pentru achiziția de locuințe, adoptate prin HG nr. 717/2009.

[3] Este reglementat prin OUG nr. 60/2009 și prin Normele de implementare a programului „Noua casă” pentru achiziția de locuințe, adoptate prin HG nr. 717/2009.

[4] Art. 10 din Normele de implementare a programului „Noua casă” pentru achiziția de locuințe din 17.06.2009, adoptat prin HG nr. 717/2009.

[5] Art. 10³ alin. (1) din Normele de implementare a programului „Noua casă” pentru achiziţia de locuinţe din 17.06.2009

Parte integrantă din HG nr. 717/2009

„(1) Finanţatorul îşi exprimă acordul fie în numele şi contul statului, fie în nume şi cont propriu şi în numele şi contul statului pentru preluarea finanţării garantate şi a dreptului de proprietate asupra locuinţei/locuinţei viitoare în cadrul programului de către:

a) orice alte persoane fizice care îndeplinesc criteriile de eligibilitate, prin novație, sub condiția menținerii garanțiilor instituite prin lege asupra imobilului și cu aprobarea FNGCIMM privind eligibilitatea beneficiarului care preia finanțarea garantată și locuința; sau

b) oricare dintre coproprietari, în vederea întregirii dreptului de proprietate ori măririi cotei-părți din dreptul de proprietate; sau

c) unul dintre soți, ca efect al partajului, în condițiile legii.

d) soțul/soția, ca urmare a căsătoriei, dacă îndeplinește criteriile de eligibilitate ale programului;

e) soțul/soția, ca urmare a adoptării regimului matrimonial al separației de bunuri prin convenția matrimonială.”

[6] Art. 5.11 alin. (7) din Convenția de garantare pentru achiziția de locuințe pentru anul 2010, adoptată prin Ordinul MFP nr. 1.814/2010 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului finanțelor publice și al ministrului întreprinderilor mici și mijlocii, comerțului și mediului de afaceri nr. 2.225/994/2009 pentru aprobarea Convenției privind implementarea programului „Prima casă” și a Convenției de garantare și pentru reglementarea unor măsuri necesare pentru aplicarea prevederilor art. 10 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului „Prima casă”.

[7] Art. 1 pct. 85 din Ordinul nr. 2.636/2020 pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului finanțelor publice și al ministrului întreprinderilor mici și mijlocii, comerțului și mediului de afaceri nr. 2.225/994/2009 pentru aprobarea Convenției privind implementarea programului „Prima casă” și a Convenției de garantare și pentru reglementarea unor măsuri necesare pentru aplicarea prevederilor art. 10 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului „Prima casă”.

[8] Sursa: https://mfinante.gov.ro/intrebari-frecvente-noua-casa