Luana Blidar, reprezentantă a UNNPR la Bruxelles

În perioada 16-20 martie 2026, Consiliul Notariatelor din Uniunea Europeană a organizat expoziția „De la cerneală la cloud: securizarea transmiterii patrimoniului de-a lungul secolelor”, în cadrul Parlamentului European, sub patronajul europarlamentarului austriac Lukas Mandl.

Au fost expuse următoarele acte cu o relevanță istorică:

• Actul de încoronare a regelui Joao I – Portugalia, 1385;
• Testamentul olograf al lui Cristofor Columb – Italia, 1498;
• Testamentul reginei Isabela Catolica (Isabela I a Castiliei) – Spania, 1504;
• Moștenirea în folosul comunității din Malta a dr. Nicola Saura – Malta, 1654;
• Testamentul exploratorului Abel Tasman – Olanda, 1657;
• Inventarul succesoral al lui Johann Strauss – Austria, 1900;
• Inventarul succesoral al lui Guillaume Apollinaire – Franța, 1919;
• Testamentul marelui diplomat Nicolae Titulescu – România, 1940;
• Testamentul Prințului Georg al Bavariei – Germania, 1943.

De asemenea, au fost accesibile mai multe panouri digitale, cu scenarii interactive, pentru a sensibiliza publicul cu privire la activele digitale și transmiterea acestora post-mortem.

Uniunea Națională a Notarilor Publici din România a expus testamentul marelui diplomat, jurist și om politic român, Nicolae Titulescu, autentificat în 1940 de către Ambasada României din Paris.

În data de 18 martie, a avut loc recepția oficială de deschidere a expoziției, la care au participat membri ai Parlamentului European, reprezentanți ai instituțiilor europene și naționale și notari din statele membre ce cunosc un notariat de drept latin.

În data de 19 martie a fost organizată și reuniunea Adunării Generale a CNUE. Aceasta a avut loc la Palais Egmont, din Bruxelles. Notariatul român a fost reprezentat de către dna Laura Badiu, președintele UNNPR, și de către dl Stila Cocea, notar public și coordonatorul departamentului de relații internaționale din cadrul UNNPR. La reuniune a participat și reprezentantul UNNPR la Bruxelles.

Adunarea Generală a adoptat, în unanimitate, o luare de poziție comună privind portofelele digitale pentru companii.

La 19 noiembrie 2025, Comisia Europeană a propus măsuri de simplificare legislativă („Omnibus”), în cadrul cărora a fost inclusă și propunerea de regulament privind crearea de portofele de identitate digitală pentru companii.

Documentul adoptat de CNUE  cuprinde următoarele aspecte:

– Principiul echivalenței juridice (articolul 4 al regulamentului) nu ar trebui să afecteze siguranța juridică – cerințele naționale legale privind forma unui document trebuie respectate în continuare;

– Respectarea articolului 2.3 al Regulamentului e-IDAS – nu trebuie adusă atingere dreptului intern sau european în ceea ce privește încheierea și valabilitatea contractelor sau a altor obligații juridice sau procedurale privind forma;

– Informațiile privind companiile, incluse în portofelul digital, trebuie să provină doar de la registrele publice, pentru a garanta fiabilitatea datelor. Propunerea de regulament trebuie să țină cont de prevederile considerentului 9 al directivei europene privind extinderea și îmbunătățirea suplimentară a utilizării instrumentelor și proceselor digitale în domeniul dreptului societăților[1];

– Trebuie să existe o distincție clară între atributele personale (datele de identificare și puterea de reprezentare – ce trebuie reglementate în continuare în conformitate cu prevederile eIDAS) și informațiile privind compania (numele companiei, forma juridică, forma de reprezentare), ce pot fi transmise prin intermediul portofelului digital.

– Reprezentanții autorizați nu sunt neapărat și proprietarii portofelului digital pentru companii, aceștia pot folosi portofelul în funcție de puterea de reprezentare ce le-a fost conferită.

– Recunoașterea legală a atributelor electronice ce sunt transmise prin portofelul digital (considerentul 27[2]) nu trebuie să aducă atingere regulilor naționale și europene în ceea ce privește aplicarea dreptului internațional privat.

Adunarea Generală a dezbătut propunerea privind cel de-al 28-lea regim juridic pentru companii (EU Inc.), propunere legislativă ce a fost publicată de Comisia Europeană în data de 18 martie. Adunarea a aprobat publicarea unui comunicat de presă comun.

Prin noua propunere de regulament european, Comisia dorește facilitarea înființării, funcționării și dezvoltării companiilor europene. Executivul european are în vedere posibilitatea creării unei companii europene – EU INC. – în maximum 48 de ore, pentru mai puțin de 100 de euro și fără cerințe minime de capital social.

De asemenea, se dorește o simplificare a procedurilor de formare a companiilor: societățile vor trebui să transmită informațiile o singură dată, prin intermediul unei interfețe la nivelul UE, care va conecta registrele comerciale naționale. Se intenționează și crearea unui nou registru central al UE, companiile europene vor obține codul de identificare fiscală și codul de înregistrare în scopuri de TVA, fără a fi nevoite să depună din nou documente. Se pune accentul pe digitalizare: toate procesele vor fi digitalizate, pe tot parcursul ciclului de viață al unei companii, iar companiile vor avea acces la proceduri de lichidare complet digitale. 

În cele din urmă, notariatele au fost informate cu privire la strategia europeană privind formarea judiciară.

Comisia Europeană a organizat o conferință la Nicosia, în perioada 26-27 februarie, pentru a sprijini implementarea strategiei de formare judiciară, pentru perioada 2025-2030. Toate profesiile juridice au fost invitate să transpună prioritățile în cadrul unor foi de parcurs concrete pentru perioada 2026-2030. Profesia notarială a fost reprezentată de o delegație formată din 16 participanți.

Cu ocazia conferinței, Comisia a prezentat principalele priorități ale strategiei, cu accent pe digitalizare. Profesioniștii din domeniul justiției vor putea să își consolideze cunoștințele în domeniul tehnologiei informației și al IA prin intermediul unei formări specifice, însoțite de module pentru fiecare act juridic european care include o componentă digitală, în special regulamentul european privind digitalizarea. Strategia are în vedere, de asemenea, îmbunătățirea înțelegerii și aplicării dreptului material și procedural al UE într-un mediu digital.

Participanții au fost informați cu privire la posibilitățile de finanțare, menite să faciliteze punerea în aplicare.

În acest context, fiecare profesie a fost invitată să identifice și să ierarhizeze acțiunile relevante, propuse în cadrul strategiei europene, și să elaboreze o foaie de parcurs preliminară pentru perioada 2026-2030.

[1] Considerentul 9 prevede că: „În toate statele membre ar trebui să se asigure un control preventiv, administrativ, judiciar sau notarial sau orice combinație a acestora, cu respectarea sistemelor juridice și a tradițiilor juridice ale statelor membre, inclusiv a registrelor comerțului care constituie autorități administrative sau judiciare, pentru a asigura fiabilitatea actelor și informațiilor privind societățile în situații transfrontaliere. Ar trebui să fie efectuat un control de legalitate a actului constitutiv al unei societăți, a statutului acesteia, în cazul în care acesta este inclus într-un act separat, precum și a oricărei modificări a unor astfel de acte, având în vedere că acestea sunt cele mai importante acte privind o societate. Un astfel de control preventiv obligatoriu în toate statele membre ar fi, de asemenea, coerent cu alte politici ale Uniunii și ar putea, în special, să contribuie la asigurarea faptului că procedurile de drept al societăților nu pot fi utilizate pentru a eluda alte legi ale Uniunii și ale statelor membre care vizează protejarea interesului public. Acest control preventiv nu ar trebui să aducă atingere legislațiilor naționale care, respectând sistemele juridice și tradițiile juridice ale statelor membre, impun ca astfel de acte să fie încheiate în formă autentică. Prezenta directivă nu impune un control preventiv al conturilor anuale ale societăților.”

[2] Considerentul 27: Pentru a permite recunoașterea juridică a atestatelor electronice ale atributelor prezentate prin intermediul portofelelor europene pentru întreprinderi, este necesar să se permită crearea și validarea atestatelor corelate, prin care un atestat este corelat criptografic de un altul într-un mod care să permită verificarea autenticității și integrității fiecărui atestat individual și tuturor atestatelor corelate în mod colectiv. În acest scop, infrastructura portofelului european pentru întreprinderi ar trebui, prin utilizarea lanțului de atestate, să permită transmiterea unui singur exemplar al unui atestat și să faciliteze reutilizarea sa ulterioară în cadrul procedurilor relevante. O astfel de funcționalitate ar trebui să permită proprietarilor de portofele europene pentru întreprinderi să transmită o referință la un document, după caz, cu un element criptografic, cum ar fi o cheie de criptare (hash) pentru un atestat sigilat eliberat de un portofel european pentru întreprinderi, atestând astfel integritatea și autenticitatea transmiterii inițiale.