Răzvan Antohie^[1]

---

[1]      Notar public, Camera Notarilor Publici Iași, drd. Răzvan Antohie, Facultatea de Drept, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, e-mail: razvan.antohie@uaic.ro.

Rezumat: Începând cu data de 1 septembrie 2024, tinerii absolvenți de studii superioare din Franța care doresc să urmeze o carieră în notariat vor trebui să urmeze o nouă cale legală prevăzută de Decretul ministrului justiției din 5 iulie 2023 care vine să completeze Decretul nr. 73-609 din data de 5 iulie 1973 cu privire la condițiile și modalitatea de accedere în meseria de notar în Franța. Articolul de față își propune să facă o scurtă retrospectivă cu privire la situația actuală, precum și o comparație cu ceea ce va veni, astfel ca, prin metodă comparativă, să reflectăm cu toții la modul în care a ales notariatul francez să își evalueze și să primească viitorii membri, punând un mai mare accent pe formarea academică a acestora, dar și pe studiul individual și stagiatura practică.

     Cuvinte-cheie: stagiatură, Franța, diploma de studii superioare în notariat, modul preparator, comisie evaluare.

       Introducere

       Franța a reprezentat și reprezintă în continuare un etalon în ceea ce privește notariatul de tip latin. Însă, din punctul de vedere al organizării meseriei și al modului de numire a notarilor, asistăm în ultimii ani la o serie de schimbări, unele explicabile doar din punct de vedere electoral, care vin a schimba reguli ce au funcționat de zeci de ani în Hexagon (totul a început cu Legea Macron-990 din 6 august 2015, care a transformat numirea notarilor într-un joc de noroc prin tragerea la sorți a posturilor). În aceste vremuri tulburi din punct de vedere legislativ, există și sclipiri de geniu: prin decretul ministrului justiției din 5 iulie 2023 s-a stabilit în mod clar care sunt pașii care trebuie urmați pentru ca un tânăr absolvent de drept să ajungă notar. Astfel, începând cu data de 1 septembrie 2024, intră în vigoare o nouă procedură prin care o persoană poate să ajungă notar stagiar, precum și modalitatea de efectuare a stagiului, aspecte pe care le vom prezenta în continuare.

       1. Situația din prezent

       Decretul numărul 73-609 din data de 5 iulie 1973 este actul legislativ care reglementează condițiile și modalitatea de accedere în meseria de notar în Franța la momentul actual. Potrivit art. 3 din acesta, pentru a putea fi notar, o persoană trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

1. să fie cetățean francez sau cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene ori al Spațiului Economic European;

2. să nu fi fost acuzat de fapte contrare onoarei, integrității sau bunelor moravuri în societate;

3. să nu fi fost acuzat de fapte care i-ar îngrădi posibilitatea de a-și exercita drepturile civile sau pentru care a fost sancționat disciplinar sau administrativ cu destituirea, revocarea sau îngrădirea posibilității de a fi autorizat a exercita o funcție publică;

4. să nu fi declarat falimentul personal sau să fi fost pus sub interdicția prevăzută de art. 653-8 din Codul Comercial[1];

5. să dețină o diplomă de master în drept sau o diplomă pentru care a primit dispensă comună din partea Ministerului Justiției și a Ministerului Educației și care să îi permită să exercite meseria de notar;

6. să fie titularul unei diplome de studii în notariat sau a unei diplome de studii superioare în notariat.

        Din analiza ultimelor condiții prevăzute de lege reiese că, pentru a putea fi notar, regula este că o persoană trebuie să dețină una dintre cele două diplome prevăzute (o diplomă de studii de masterat în drept sau o diplomă de studii notariale sau studii superioare în notariat). De aici deducem că există două modalități „tradiționale” pentru a deveni notar: calea profesională și calea universitară[2].

       Pe cale profesională, candidații titulari ai unei diplome prevăzute la punctul 5 trebuie să depună un dosar la Institutul de Formare Notarială. O comisie de selecție formată la nivel național din șase profesori universitari, șase notari și trei specialiști în profesii conexe celei de notar (angajați ai Ministerului Justiției, specialiști în cadastru, avocați etc.) analizează dosarele depuse și elaborează o listă a candidaților care se încadrează în vederea susținerii unui interviu de selecție. Cei admiși și la proba interviului pot participa la cursurile de formare profesională notarială. Numărul celor admiși trebuie să fie suficient de mare pentru a acoperi nevoia națională de servicii notariale[3].

       Programul de studiu al Institutului de Formare Notarială prevede o perioadă de 31 de luni, care este împărțită în șase module de studiu, dintre care cinci sunt consacrate studierii legislației notariale, iar un modul este consacrat studierii gestiunii biroului notarial și a deontologiei notariale. Durata efectivă a unui modul de studiu se stabilește pentru fiecare sesiune de lucru a institutului prin ordin comun al ministrului justiției și al ministrului educației. Institutul de Formare Notarială din Franța are centre de studiu în toate localitățile importante ale Hexagonului. Repartiția studenților în diferite centre de studiu se face prin ordin al directorului general în considerarea capacității fizice a acestor centre, dar și a opțiunii cursanților.

       Diploma de studii în notariat se acordă după parcurgerea modulelor de studiu și promovarea examenelor de la fiecare dintre aceste module, în baza diplomei de absolvire a institutului. O sesiune de examene se organizează la sfârșitul fiecărui ciclu de studiu și constă într-un examen scris și un examen oral. Această sesiune de examene se organizează în fiecare centru în care au fost organizate module de studiu. Comisia de organizare a sesiunii este formată dintr-un profesor universitar, doi notari și un specialist în profesii conexe celei de notar, cu precizarea că aceia care au fost în comisia inițială de analiză a dosarelor depuse în vederea urmării cursurilor de formare notarială nu pot face parte și din această comisie de examinare finală[4].

       Ca parte a programului de formare a notarilor stagiari este prevăzut și un stagiu de 4 săptămâni în cadrul unui birou notarial. La finalul acestui stagiu de practică, titularul biroului unde notarii stagiari au profesat realizează un raport de stagiu pe care îl trimite institutului, iar, dacă acest raport este acceptat și cursurile Institutului de Formare Notarială sunt absolvite, absolventului îi este conferită titulatura de notar asistent. Această titulatură o va purta până la depunerea jurământului și până la numirea sa de către ministrul justiției într-una dintre formele de organizare a profesiei prevăzute de lege.

       Pe cale universitară, diploma de studii superioare în notariat este conferită de universitățile sau centrele de studiu care au o convenției în acest sens încheiată cu Institutul de Formare Notarială. Diploma este obținută de studenții care promovează examenele organizate de institut împreună cu universitatea gazdă, în urma unei perioade de studiu de doi ani. Titularii acestei diplome trebuie însă să urmeze perioada de stagiu pentru a-și aprofunda cunoștințele practice în exercitarea meseriei de notar, asemeni celor care au absolvit modulele de formare.

       În concluzie, un proaspăt absolvent de drept din Franța care dorește să ajungă notar și să urmeze cele două modalități tradiționale de accedere în profesie descrise mai sus trebuie să urmeze acești pași:

       a. dacă este absolvent al unui program de masterat și are o diplomă de master în domeniul dreptului, dar nu în domeniul dreptului notarial, acesta își depune dosarul la Institutul de Formare Notarială și, dacă este admis, va parcurge șase module educaționale, cumulând 31 de luni. După absolvirea acestora, el va deveni notar asistent până la numirea sa în funcție de către ministrul justiției;

       b. fie urmează un masterat în drept notarial la una dintre universitățile cu care Institutul de Formare Notarială are contract de colaborare, iar, după absolvirea acestui master, urmează o perioadă de stagiatură de doi ani, urmând cursurile Institutului de Formare Notarială după care, până la depunerea jurământului, primește titulatura de notar asistent.

       În ambele variante, indiferent de calea urmată, acesta trebuie să promoveze examenele pentru fiecare modul urmat.

       2. Noua situație, începând cu 1 septembrie 2024

       Modalitatea de accedere în meseria de notar se va schimba radical începând cu data de 1 septembrie 2024. Prin decretul ministrului justiției din 5 iulie 2023 s-au schimbat o serie de aspecte.

       Astfel, un tânăr absolvent de drept, dacă dorește să urmeze o carieră în notariat, trebuie:

       – fie să se înscrie la cursurile de masterat în drept notarial la o universitate care are protocol de colaborare cu Institutul Național de Formare Notarială[5], studii care se vor termina cu emiterea unei diplome de master în drept notarial. În acest caz, el are posibilitatea de a urma modulele de pregătire organizate de acest institut, fără a mai susține un interviu cu o comisie special numită, cum este cazul de mai jos[6];

       – fie să se înscrie la cursurile de masterat în orice alt domeniu al dreptului, cursuri care se vor finaliza cu emiterea unei diplome de master în drept. În acest caz, pentru a putea urma modulele de pregătire din cadrul Institutului Național de Formare Notarială, potențialul candidat trebuie să susțină un interviu de 50 de minute cu o comisie formată dintr-un magistrat, un profesor universitar, doi notari titulari de birouri și un notar salariat. Scopul interviului este să se aprecieze cultura notarială a candidatului, cunoștințele sale juridice, precum și motivația pentru care dorește să devină notar. Comisia emite un raport prin care candidatul este admis sau respins. Suplimentar, dacă este admis, comisia poate dispune efectuarea unui modul preparatoriu într-un domeniu în care ea consideră că acela care nu are masterat în drept notarial ar putea avea deficiențe.

       Prin aceste două căi, candidatul devine notar stagiar pentru o perioadă de 24 de luni, timp în care trebuie să și urmeze cele trei module de studiu prevăzute de decretul ministrului justiției din 5 iulie 2023. Acestea sunt:

       1. Primul modul[7], care poartă denumirea de „Notarul, ofițer public și ministerial” (Le notaire, officier public et ministѐriel) presupune efectuarea a 85 de ore de curs în următoarele domenii: actul notarial, deontologia și răspunderea notarului, profesia de notar, contribuția notarului la politicile publice etc. După terminarea cursurilor, urmează o sesiune de examen care constă într-o probă scrisă și în una orală. Proba scrisă va conține o speță practică, precum și un subiect teoretic, și durează patru ore; proba orală constă într-o prezentare liberă a stagiarului de 20 de minute. La fiecare dintre aceste probe se va acorda o notă între 0 și 20, iar pentru a promova este necesar să existe un punctaj de cel puțin 10/20 cumulat la ambele.

       2. Al doilea modul[8] preparator se numește „Notarul, expert juridic”(Le notaire, expert juridique) și presupune efectuarea a 300 de ore de curs structurat în 3 părți: acte referitoare la persoane și la familie (90 de ore); acte referitoare la dreptul imobiliar și rural (120 de ore); acte de dreptul afacerilor și drept comercial (90 de ore). După terminarea fiecărei părți, stagiarul va susține un examen scris care va conține fie o speță practică, fie un subiect teoretic, fie amândouă, iar timpul de lucru este de patru ore. Fiecare dintre aceste trei examene va fi punctat cu o notă între 0 și 20, iar, pentru a absolvi modulul, este necesar ca media aritmetică a celor trei note să nu fie sub 10/20.

       3. Al treilea modul[9] poartă denumirea de „Notarul, antreprenor” (Le notaire, entrepreneur), are o durată de 168 de ore, structurată în două părți: administrarea biroului notarial (108 ore) și un modul de limbă străină (60 de ore). După terminarea primei părți, stagiarul va susține un examen oral de 20 de minute, fără a avea timp de gândire, în care comisia de examinare îl va chestiona pe acesta cu privire la concluziile școlarizării sale și cu privire la planurile sale profesionale de viitor. În urma acestui interviu, stagiarul va fi notat cu o notă de la 0 la 20, pentru a promova fiind necesar cel puțin 10/20. Cea de-a doua parte se finalizează cu un examen scris tip grilă, cu 20 de întrebări în limba străină studiată, pentru a promova fiind necesar ca stagiarul să răspundă la cel puțin zece dintre ele. Facem o paranteză și observăm că acest al treilea modul are ca principal scop să prezinte și să explice viitorului notar cum se administrează un birou, care sunt cheltuielile pe care le presupune, precum și munca ce trebuie depusă pentru administrarea acestuia. Trebuie să admirăm inițiativa pe care a avut-o notariatul francez în acest sens: în ciuda faptului că majoritatea celor care vor primi diploma de studii superioare în notariat vor ajunge, în cel mai bun caz, notari salariați, prin urmare nu vor fi implicați în administrarea, cheltuielile și sacrificiile pe care le presupune întreținerea unui birou notarial, se consideră că aceștia trebuie să știe cum se desfășoară lucrurile și că a conduce un birou notarial nu este tocmai ușor.

       Totodată, decretul ministrului justiției din 5 iulie 2023 prevede ca, pe parcursul celor trei module de studiu, să existe obligativitatea efectuării unei perioade de stagiu practic în cadrul unui birou notarial[10]. Acest stagiu se efectuează în paralel cu cele trei module teoretice prezentate anterior, pe parcursul celor 24 luni de stagiu. Odată ce a fost admis la cursurile superioare în notariat, Institutul de Formare Notarială emite stagiarului un livret de stagiu (livret de stage). Cu acest livret de stagiu, acesta trebuie să își găsească un maestru pe lângă care să își efectueze stagiatura și să încheie un contract în acest sens (fie un contract de muncă, fie un contract de voluntariat sau un contract de ucenicie). Cel puțin 3 zile pe săptămână trebuie să fie dedicate studiului practic în cadrul unui birou notarial, iar întregul parcurs al stagiarului este urmărit și notat în livretul de stagiu de către maestrul său. Ulterior, după efectuarea stagiului, Institutul de Formare Notarială va emite un certificat prin care se atestă că acesta a efectuat partea practică a formării sale. Dacă însă directorul institutului nu este mulțumit de evoluția unui stagiar, el poate dispune prelungirea acestei formări practice cu încă un an.

       La finalizarea acestor trei module de studiu și a stagiaturii practice, are loc evaluarea finală[11]. Această constă fie într-un raport de stagiu (rapport de stage), în care absolventul va prezenta ceea ce a învățat pe perioada stagiaturii, atât din punct de vedere teoretic (mai ales din punctul de vedere al actelor notariale), cât și, în subsidiar, din punct de vedere practic, fie într-un memoriu (mѐmoire) despre un subiect teoretic întâlnit în perioada stagiaturii și pe care absolventul îl va analiza din perspectiva dreptului notarial; raportul de stagiu reprezintă, din punct de vedere practic, o reflexie a stagiaturii, pe când memoriul tratează mai mult partea teoretică a acestuia. Oricare dintre aceste două lucrări sunt susținute în fața unei comisii formate din trei membri numiți de Institutul de Formare Profesională, din care cel puțin unul este profesor universitar și unul este notar. Această comisie își rezervă dreptul de a pune întrebări stagiarului, iar, la final, va pune o notă între 0 și 20, cu mențiunea că pentru a promova este necesar ca absolventul să primească cel puțin 10/20.

       După întreg acest parcurs, în baza dovezilor de absolvire a modulelor de studiu, a certificatului prin care se atestă că absolventul și-a efectuat stagiatura într-un birou notarial și a raportului de stadiu sau a memoriului, Institutul de Formare Notarială emite diploma de studii superioare în notariat (Le diplôme d’ѐtudes supѐrieures de notariat), iar notarul stagiar își sfârșește stagiatura[12].

       Concluzie

       După această etapă, absolventul va avea denumirea de notar asistent. Această titulatură este greu de înțeles pentru noi, cei din România, pentru că, în mod practic, ea nu există. Notarul asistent este acel notar care îndeplinește toate condițiile legale pentru fi notar definitiv, dar care nu a fost încă numit de ministrul justiției pe un post. El lucrează alături de un notar definitiv, fie individual, fie într-o asociere, și își poate menține titulatura de notar asistent (practic, notar fără un post) până când fie se va asocia, fie va fi cesionarul unui post cedat de un alt notar sau va ocupa un post nou-înființat. Dar, această poveste într-o ediție viitoare…

       Bibliografie

1. Galant Estelle, L’office du notaire en droit international privé , Dalloz, Paris, 2022.

2. Guillaumé Johanna, „L’office du notaire en droit international privé”, în Journal du droit internațional Clunet, nr. 1, ianuarie 2020.

3. Sylvie Ferre-Andre, Jean-Yves Camouz et alii, Notaire, Dalloz, Paris, 2020.

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––

4.  Decretul nr. 73-609 din data de 5 iulie 1973 cu privire la condițiile și modalitatea de accedere în meseria de notar în Franța.

5.  Decretul ministrului justiției din 5 iulie 2023 cu privire la acordarea diplomei de studii superioare în domeniul notarial.

6. Decretul nr. 2022-1298 din 7 octombrie 2022 cu privire la diploma de studii superioare în domeniul notarial.

7. Decretul nr. 45-0117 din 19 decembrie 1945 cu privire la statutul notarului.

8. Codul educației din Franța.

---

[1]      Se referă la interdicția de a administra, deține sau gestiona o afacere.

[2]      Sylvie Ferre-Andre, Jean-Yves Camouz et alii, Notaire, editura Dalloz, Paris, 2020, p. 43-45.

[3]      Decretul nr. 73-609 din data de 5 iulie 1973, art. 10.

[4]      Ibidem, art. 28.

[5]      La nivelul anului 2024, Institutul Național de Formare Notarială are centre de studiu în care cursanții pot urma modulele preparatorii în Aix en Provence, Bordeaux, Clermont Ferrand, Dijon, Lille, Lyon, Montpellier, Nancy, Nantes, Nîmes, Paris, Poitiers, Rennes, Rouen, Strasbourg și Toulouse.

[6]      Majoritatea universităților din Franța oferă posibilitatea urmării unui masterat în drept notarial.

[7]      Decretul ministrului justiției din 5 iulie 2023, art. 17 și 18.

[8]      Ibidem, art. 19.

[9]      Ibidem, art. 20 și 21.

[10]    Ibidem, art. 11-16.

[11]    Ibidem, art. 22.

[12]    Ibidem, art. 5.