Organizată în cadrul Universității „Ovidius” din Constanța, în zilele de 14 și 15 octombrie 2021, conferința intitulată „Mecanismul statului de drept – 2020 al UE. Raportul dintre dreptul UE și dreptul național al statelor membre, cu referire specială la România. Supremație vs suveranitate” a reunit personalități remarcabile ale peisajului juridic românesc în scopul abordării științifice a efectelor juridice produse de mecanismul UE, a congruenței jurisprudenței CJUE raportate la sistemele judiciare de drept ale statelor membre UE, în special din perspectiva României, a raportului dintre dreptul Uniunii Europene și dreptul național.

Lucrarea reușește să surprindă cu acuratețe atât fondul dezbaterilor, cât și suplețea argumentativă a raționamentelor, garantând însă libertatea de exprimare academică a formatorilor de doctrină la nivel ideologic.

Obiectivele științifice ale conferinței au propus spre analiză tematica raportului dintre dreptul UE și dreptul intern și au fost centrate pe aplicarea art. 4 alin. (2), (3) și art. 5 și 6 din TUE privind respectarea de către Uniunea Europeană a bogăției diversității sale culturale și lingvistice, a egalității statelor membre în raport cu tratatele, precum și a identității lor naționale, inerentă structurilor lor fundamentale politice și constituționale, inclusiv în ceea ce privește autonomia locală și regională, a respectării principiului cooperării loiale între Uniune și statele membre în îndeplinirea misiunilor care decurg din tratate, a delimitării competențelor Uniunii guvernată de principiul atribuirii, precum și a drepturilor și libertăților fundamentale, astfel cum sunt garantate prin Convenția europeană.

Deși centrate pe obiectivul Mecanismului statului de drept – 2020 al UE de stimulare a cooperării interinstituționale a instituțiilor europene, dar și între a acestora și a celor naționale, ale statelor membre, discuțiile au atins aspecte legate de raportul dreptului UE cu dreptul național al statelor membre, subliniind necesitatea prezenței în norma juridică a trăsăturilor fundamentale reprezentate de legalitatea și securitatea juridică, interdicția caracterului arbitrar, accesul la justiție în fața unor instanțe independente și imparțiale, respectarea drepturilor omului, nediscriminarea și egalitatea în fața legii, punctând în analiză inclusiv limitele „suveranității juridice” în ipoteza conflictului dintre jurisprudența CJUE și o Curte Constituțională sau instanțele naționale.

Analiza a vizat și abordarea unor aspecte pe marginea efectelor juridice produse în mod natural de Mecanismul Statului de Drept raportat la incidența dispozițiilor Regulamentului (UE, EURATOM) nr. 2092/2020 al Parlamentului European și al Consiliului privind regimul general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.

De asemenea, printre subiectele supuse dezbaterii, au fost luate în discuție instituțiile dreptului UE în Codul administrativ, elemente de drept internațional privat tratate din punctul de vedere al autorității hotărârilor și jurisprudenței CEDO, aplicarea dreptului concurenței al UE în dreptul intern, elemente de legislație internă în materie de căsătorie, familie, răspundere părintească și măsuri de protecție a copiilor raportate la normele europene, precum și aspecte ce țin de aplicarea legii penale cu îndeplinirea criteriilor de extraneitate.

Concluzia rezultată în urma dezbaterilor a impus necesitatea dezlegării unor chestiuni de drept cu privire la modalitatea de integrare si asimilare a normelor europene transpuse în legislațiile țărilor membre, în contextul în care, în prezent, dreptul european reprezintă un veritabil drept pozitiv pentru statele Uniunii Europene.

Conferința „Mecanismul statului de drept – 2020 al UE. Raportul dintre dreptul UE și dreptul național al statelor membre, cu referire specială la România. Supremație vs suveranitate” a reprezentat oportunitatea în cadrul căreia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa – specialist al teoriei generale a Dreptului, fost președinte și judecător la Curtea Constituțională a României și fost președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție a României, i s-a decernat titlul de doctor honoris causa pentru contribuția adusă științei dreptului, dar și practicii constituționale sau judiciare pe parcursul carierei universitare și de magistrat.

Lucrarea de față, semnată de autorii prof. univ. dr. h.c. Marin Voicu șiprof. univ. dr. Adrian Constantin Stoica, cuprinde teme dezvoltate de profesioniștii de marcă ai Dreptului prezenți la conferința științifică și academică „Mecanismul statului de drept – 2020 al UE”, printre care prof. univ. dr. h.c. Nicolae Popa, prof. univ. dr. h.c. Valer Dorneanu, prof. univ. dr. h.c. Mircea Duțu,prof. univ. dr. h.c. Valeriu Stoica,prof. univ. dr. h.c. Ioan Leș,prof. univ. dr. Verginia Vedinaș, prof. univ. dr. Ioan Chelaru,prof. univ. dr. Gabriel Mihai, prof. univ. dr. Teodor Bodoașcă,prof. univ. dr. Vasile Drăghici,conf. univ. dr. Marieta Safta,conf. univ. dr. Flavia Ghencea,conf. univ. dr. Marilena Marin,conf. univ. dr. Marilena Niță,lect. univ. dr. Anca Janina Niță,lect. univ. dr. Cristian Bogdan Trandafirescu,lect. univ. dr. Cristina Duță,lect. univ. dr. Grigore Gabriel.