Rezumat
Execuţiunea testamentară are un
caracter neutru, în sensul că nu are nicio influenţă asupra transmisiunii
succesorale, nu aduce atingere dreptului de proprietate al moştenitorilor. Or,
această
Matei B. Cantacuzino s-a născut la data de 10 iulie 1855 în orașul Fântâna Mare, fostul județ Baia, actualmente în județul Suceava.
A urmat studiile universităților din Heidelberg și Paris, luându-și licența în drept la Paris, în anul 1877. Ca studii secundare, a urmat cursuri de filosofie la Dresda și Lausanne, unde a absolvit și cursurile Conservatorului. După finalizarea studiilor superioare a ajuns judecător supleant la Iași, în anul 1878, dar nu a rămas mult în această funcție, deoarece și-a dat demisia împreună cu un grup de colegi, în semn de solidaritate față de un coleg care a fost victima unor nedreptăți. În perioada 1885 – 1892 a reintrat în magistratură, ocupând funcțiile de judecător, președinte și apoi prim-președinte. În anul 1892 a fost numit consilier la Curtea de Apel Iași. În anul 1900 a devenit membru al Baroului Iași, unde a activat ca avocat până în 1925, perioadă în care a fost și deputat de Iași.
Matei B. Cantacuzino a fost primar al Iașiului în perioada 1912 – 1914. În anul 1918, în perioada 29 ianuarie – 5 martie. De asemenea, a ocupat și funcții de ministru și anume funcţia de ministru al cultelor şi instrucţiunii publice (29 ianuarie – 5 martie 1918) şi Ministru de justiţie (31 martie – 27 august 1920).
Pe plan academic a activat ca profesor la Catedra de drept civil a Facultății de Drept din Iași (1901 – 1925) și ca rector al Universității din Iași (1916 – 1918).
Lucrările lui Matei B. Cantacuzino din domeniul dreptului, deși destul de puține, sunt extrem de valoroase. În Elementele dreptului civil (1921), un edificiu de mari proporții al ştiinţei juridice româneşti, Cantacuzino a înfăptuit o amplă sinteză asupra principalelor instituţii ale dreptului civil român (persoana, drepturile reale, familia, succesiunea, obligaţiile şi căsătoria), prezentate într-o manieră critică ce rezultă din teoria funcţiei sociale a dreptului. Este, de asemenea, autorul a trei studii: Despre libertatea individuală și persoanele juridice (1924), Statul și conceptul de personalitate (1924) și Viața – Dreptul – Libertatea (apărută postum, 1929). Au fost publicate şi unele dintre pledoariile sale, cea mai cunoscută fiind Apărarea libertăţii scrisului (pledoarie făcută înaintea Curţii Marţiale din Iaşi, în data de 27 noiembrie 1919 – publicată în anul 1925).
Ceea ce-l definea pe Matei B. Cantacuzino era spiritul analitic, spirit pe care-l demonstra la cursurile sale, având totodată și o deosebită putere de analiză. Este vestit faptul că la cursurile sale nu participau numai studenți, ci și magistraţi, avocaţi, studenţi de la alte facultăţi, oameni de cultură din oraş.
Matei B. Cantacuzino a decedat în anul 1925 la Iași. A fost înmormântat lângă soția și părinții săi în curtea bisericii din Hoișești. A avut un fiu, Vasile Cantacuzino, care a decedat în accidentul feroviar de la 31 decembrie 1916.
Rezumat
Execuţiunea testamentară are un
caracter neutru, în sensul că nu are nicio influenţă asupra transmisiunii
succesorale, nu aduce atingere dreptului de proprietate al moştenitorilor. Or,
această
Rezumat
Studiul
pe care l-am întreprins caută să explice de ce și cum poate fi constatată de
către notarul public încetarea regimului matrimonial, atunci când voința
soților