Ion Dogaru s-a născut la data de 1 februarie 1935 în localitatea Licurici din județul Gorj. A urmat studiile unui liceu din județul său natal. În perioada 1953 – 1958 a studiat dreptul în cadrul Universității din București.

În anul 1969 a obținut doctoratul în drept civil.

Debutul carierei sale a avut loc la Râmnicu Vâlcea, unde a ocupat un post de jurist.

Prima sa funcție didactică a ocupat-o în cadrul Universității din Craiova începând cu anul 1968. În perioada 1974 – 1984 a fost prorectorul acestei universități.

În urma schimbărilor petrecute în anul 1989, Dogaru înființează Facultatea de Drept din cadrul Universității din Craiova, devenind ulterior decan în cadrul acesteia în anul 1991.

Profesorul Ion Dogaru a colaborat cu multe publicații, spre exemplu Revista de științe juridice, Revista de științe socio-umane, Annales Universitatis Apulensis, Buletinul Notarilor Publici, Dreptul, Revista română de drept al afacerilor, Revista română de dreptul proprietății intelectuale, fiind chiar fondatorul unora dintre acestea.

A publicat numeroase studii, articole și volume, acoperind mai multe arii ale dreptului: teoria generală a dreptului, drept civil, dreptul comerțului internațional, dreptul familiei, dreptul constituțional și filosofia dreptului. Cele mai renumite sunt Elemente de teoria generală a dreptului și de drept constituțional (1971), Dreptul comerțului internațional (1975 și 1977), Principii și instituții în dreptul comerțului internațional (1981, în colaborare), Drept civil. Tratat (trei volume, 1995 – 1996, în colaborare), Filosofia dreptului. Marile curente (2002 și 2006) și Bazele dreptului civil (cinci volume, 2008 – 2010, coautor și coordonator).

În 1986, Ion Dogaru devine profesor emerit, apoi profesor de onoare (1995) și decan de onoare al Facultății de Drept și Științe Administrative a Universității din Craiova (2004). În anul 2001 a fost ales membru corespondent al Academiei Române în cadrul Secției de științe economice, juridice și sociologie[1].

A fost onorat cu distincțiile „P.S. Aurelian” (1985), „Nicolae Titulescu” (2001), „Simion Bărnuțiu” (2002) și „Andrei Rădulescu” (2002), precum și diploma „Meritul Academic” ale Academiei Române. Uniunea Juriștilor din România i-a conferit în 2004 diploma de onoare, pentru coordonare și Premiul „Istrate Micescu”.

Profesorul Dogaru a încetat din viață în data de 16 martie 2018.

[1] https://acad.ro/commem/doc2018/n0316-IonDogaru.pdf