România are peste 600 km de frontieră comună cu Ucraina și este implicată în mod deosebit în primirea refugiaților. Notariatele francez și român sunt legate printr-un acord de cooperare din 2007.

Cum a primit România afluxul de refugiați din Ucraina?

Între 24 februarie și 23 martie 2022, România a primit deja peste 565.000 de refugiați ucraineni. Țara noastră are 19,3 milioane de locuitori. Refugiații vor reprezenta în curând 3% din populația totală și ne așteptăm ca numărul să mai crească pe zi ce trece, atât timp cât va dura conflictul. La toate nivelurile a existat o mobilizare foarte puternică pentru a asigura rapid o locuință persoanelor care și-au părăsit casa. De cele mai multe ori este vorba de femei și de copii minori. Pentru a contracara eventualele abuzuri, administrația din România a înregistrat cu precizie cine, unde este găzduit și de către cine. Datorită proximității geografice cu Ucraina, mai multe organizații neguvernamentale au acces la culoarele umanitare ucrainene. Este în special cazul organizației Crucea Roșie Română sau al Asociației Salvați Copiii România. Solidaritatea cu poporul ucrainean nu are un simplu caracter spontan, ea face parte din trăsăturile societății românești care a reacționat foarte repede la dramatica provocare care marchează lumea noastră în acest moment. O lume în care, pentru a-l parafraza pe Jean-Paul Sartre, războiul nu reprezintă o boală, ci un rău insuportabil, pentru că vine către oameni de la oameni.

Care au fost acțiunile întreprinse de către notariatul român în contextul primirii refugiaților?

Cea mai mare parte a camerelor noastre notariale regionale s-a implicat imediat prin organizarea unor colecte de donații în bani sau materiale (haine, alimente, medicamente, saci de dormit sau diverse lucruri de primă necesitate). Uniunea Națională a Notarilor a făcut o donație considerabilă Bisericii Ortodoxe Române chiar la începutul agresiunii militare. Numeroase clădiri parohiale sunt folosite pentru găzduire. A trebuit să le amenajăm. De asemenea, este nevoie de hrană pentru toate aceste persoane care au sosit și care nu mai au nimic.

Ne puteți spune mai mult despre acțiunile individuale ale notarilor?

Notarii români nu pot rămâne indiferenți în fața acestei barbarii, în fața acestui război fratricid. Singura ieșire din această spirală a răului este exprimarea solidarității și empatiei noastre cu cei care azi trebuie să-și părăsească locuința și pe cei dragi, fără să aibă nicio certitudine că le vor revedea într-o bună zi. Numeroși sunt confrații mei care s-au urcat în mașina lor ducându-se direct la graniță pentru a lua aceste persoane aflate la ananghie și a le însoți într-un loc sigur. Președintele Camerei Notarilor Publici Constanța a folosit barca lui pentru a face drumuri pe Dunăre și a duce ajutoare umanitare persoanelor care încă așteaptă de cealaltă parte a graniței. În general, notarii români își pun la dispoziție locuințele secundare, uneori sediile profesionale dacă au spațiu; găzduiesc chiar și la ei acasă. Ca exemplu, președintele Camerei Notarilor Publici Galați a pus la dispoziția refugiaților atât sediile profesionale ale Camerei, cât și propriul domiciliu și casa lui de vacanță. În birourile lor notarii români au redactat declarații privind acordul părinților ca un copil minor să poată părăsi țara sau acordul privind stabilirea domiciliului copilului, împuterniciri pentru eliberarea pașaportului sau pentru transcrierea actelor de stare civilă, copii certificate ale actelor de stare civilă și, de asemenea, au legalizat traduceri. Multe dintre birouri oferă