Doina DUNCA
Director al Direcției juridice, legislație, studii notariale, UNNPR
Rezumat: Imobilele construite de un întreprinzător, în scopul vânzării, constituie elementeale fondului de comerț ce
Mă simt dator, stimați colegi, cu un racursi – absolut necesar, zic eu – asupra celor mai recente evenimente de pe frontul informațional privitor la inteligența artificială. Promit să nu vă obosesc atenția cu considerații personale in extenso, nici să teoretizez și nici să polemizez în exces pe marginea avalanșei de noutăți înghesuite într-un orizont de timp foarte scurt, între decembrie 2023 și mijlocul lui februarie 2024, cu atât mai scurt cu cât înglobează și vacanța ocazionată de Sărbătorile de iarnă.
Într-un viitor imediat suntem vizați direct și fără excepție, ca ființe umane, dar și ca profesioniști în domeniul juridic, de efectele în cascadă ale evenimentelor în plină desfășurare. Acestea fiind datele problemei, devine deja o chestiune de supraviețuire evitarea cu orice preț a faimoasei poziții a struțului.
Așadar, să ne ascuțim simțurile, intuiția, capacitatea de analiză și de acțiune comună ACUM!, cât mai putem interveni în desfășurarea evenimentelor. Prin urmare, vă doresc lectură atentă și analitică, cu mențiunea că – din respect pentru timpul pe care mi-l acordați parcurgând aceste rânduri, dar și din dorința de rigoare a comunicării am ales să schematizez materialul pe care vi-l propun spre lectură și, ideal, și spre analiză.
Prima acțiune: pe 8 decembrie 2023, reprezentanții celor 22 de notariate membre ale Consiliului Notariatelor din UE au adoptat în unanimitate un Manifest[1] adresat instituțiilor europene în contextul legislaturii 2024-2029. Printre cele șapte puncte de pe ordinea de zi a manifestului, toate egale ca importanță pentru notariat, se numără și cerința de garantare a securității juridice într-o lume digitală dominată de incertitudine. Notarii europeni sunt pregătiți și își pot asuma această responsabilitate. CNUE a transmis cu claritate factorului politic european că procedurile notariale cu prezență fizică nu pot fi excluse de legislația europeană în curs de elaborare. Din rațiuni de acces egal și nelimitat pentru toți cetățenii europeni la serviciile notariale, dar și pentru prevenirea actelor de criminalitate financiară, reglementarea societății digitale nu poate exclude procedurile notariale în prezență fizică. În dezvoltarea unui cadru european de reglementare a inteligenței artificiale, CNUE susține o „abordare bazată pe om”. Altfel spus, în luarea deciziilor finale trebuie să primeze întotdeauna factorul uman și nu sistemele automatizate.
A doua acțiune-răspuns a notariatului european la inițiativa de reglementare a inteligenței artificiale (IA): în 11 decembrie 2023, CNUE a organizat la Bruxelles reuniunea Forumului privind viitorul notariatului în era digitală[2], la care, cum era de așteptat, am participat și noi. În principal, notariatul european a transmis mesajul că impactul IA asupra profesiilor juridice este major, iar notarii trebuie să găsească modalități de adaptare la această revoluție tehnologică. Nu se pune problema riscului înlocuirii notarilor europeni de către IA, dar există riscuri de altă natură, care pot afecta în cel mai înalt grad siguranța și credibilitatea actului notarial, prestigiul profesiei și, în final, pacea socială.
În 24 ianuarie 2024, Comisia Europeană a mai făcut un pas în direcția constituirii și afirmării dreptului IA și, în siajul acordului dintre Parlamentul European și Consiliu, a adoptat comunicarea vizând viziunea strategică de promovare a dezvoltării și utilizării sistemelor de IA legale, sigure și fiabile. Este vorba despre norme ce adoptă o abordare a fenomenului IA bazată pe riscul ca noile tehnologii să provoace prejudicii societății: cu cât acest risc este mai mare, cu atât „încătușarea” normativă a IA este mai strictă.
a societății civile, reprezentate de 11 organizații ale drepturilor omului, la pachetul legislativ AI ACT. Într-o petiție[3] adresată Parlamentului European la sfârșitul anului 2023, urmată și de o scrisoare deschisă adusă la cunoștința opiniei publice în ianuarie 2024, este subliniată necesitatea ca acest pachet legislativ să includă reglementări care să interzică în mod explicit folosirea IA pentru manipularea la distanță a gândurilor umane, a deciziilor și emoțiilor. Interdicția ar trebui să vizeze guvernele, instituțiile de forță, entitățile private civile și militare, dar și persoanele capabile să dețină tehnologia necesară agresării mentale a semenilor.
Se impune, totodată, și necesitatea obligării guvernelor statelor UE de a-și proteja cetățenii de astfel de manipulări. Din punctul de vedere al celor 11 organizații civice importante, AI ACT este încă mult perfectibil în această direcție, atât de importantă pentru respectarea drepturilor omului, a libertăților cetățenești și a securității ființei umane în era electronică.
„înghesuit” și bune și rele.
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a publicat în transparență decizională, la 1 februarie 2024, „Strategia națională în domeniul inteligenței artificiale 2024-2027”[4]. Am răsfoit cu interes documentul. Mărturisesc, mă așteptam să conțină și informații privitoare la detalierea, evaluarea și, eventual, modalitățile de preîntâmpinare a riscurilor pe care IA le prezintă pentru toate, subliniez: TOATE activitățile umane din țara asta, pentru societate în ansamblu. De data aceasta, optimismul meu înnăscut s-a dovedit exagerat.
Concomitent cu publicarea strategiei, Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică a întreprins o campanie de informare privind securitatea cibernetică adresată profesiilor liberale[5]. Se presupune că și nouă, notarilor publici. Campania a constat în publicarea a două ghiduri[6] în format digital, menite să ne facă să conștientizăm riscurile de securitate cibernetică și să ne învețe să ne protejăm informațiile personale în mediul online. Unul dintre ghiduri este redactat în limba română, nu are nicio referință specifică la profesiile juridice și poate fi tot atât de bine adresat oricărei persoane care utilizează platformele sociale. Cel de-al doilea este, într-adevăr, oarecum calat pe profesiile juridice. Din păcate însă, este un document redactat de National Cyber Security din Marea Britanie, în iunie 2023, fiind adresat firmelor de avocatură locale, în limba engleză, bineînțeles. Nimic adaptat profesiilor juridice autohtone, nimic pe „talia și măsura clientului”. Mai departe de atât, no comment.
Cât despre informațiile la zi mai puțin încurajatoare la adresa edificării în pas alergător a societății digitale… abundența este copleșitoare. Așa mă rezum strict la actualitatea internă. Mai exact, vă reamintesc două incidente grave de securitate cibernetică apărute, în mod ironic, aproape concomitent cu strategia de digitalizare și cu campania DNSC-ului dedicată protejării profesiilor juridice de agresiunile IA. Este vorba despre atacul cibernetic asupra bazei de date a Camerei Deputaților[7], soldat cu furtul a 300 de documente electronice (inclusiv date cu caracter personal) și atacul masiv de tip ransomware asupra a 21 de unități medicale din toată țara[8]. Acest din urmă incident a blocat total activitatea acestor unități medicale esențiale.
Mă opresc aici, nu din lipsă de alte exemple, ci din motivele pe care le-am invocat în debutul acestei pledoarii pentru prudență, implicare totală, vigilență și asumare a acțiunilor ce se impun ca răspuns la asaltul revoluției digitale. În ceea ce ne privește ca notari publici, rămân fidel postulatului conform căruia încrederea în noile tehnologii este condiționată organic de siguranța pe care acestea o garantează utilizatorilor. Pentru a garanta siguranță și a oferi încredere beneficiarilor serviciilor notariale, avem noi înșine nevoie de siguranță și încredere. Este inteligența artificială în măsură să ni le ofere?
Caseta
AI ACT – fundamentare pe clase de risc
– Risc minim: marea majoritate a sistemelor de inteligență artificială se încadrează în această clasă de risc. Aplicațiile cu risc minim, cum ar fi sistemele de recomandare bazate pe inteligența artificială, sau filtrele antispam nu sunt considerate periculoase, deoarece nu sunt afectate drepturile sau siguranța cetățenilor. Cu toate acestea, în mod voluntar, întreprinderile se pot angaja să respecte coduri de conduită suplimentare pentru aceste sisteme.
– Risc ridicat: sistemele identificate ca prezentând un risc ridicat vor trebui să respecte cerințe stricte și să implementeze sisteme de atenuare a riscurilor, seturi de date de înaltă calitate, înregistrarea activității, documentație detaliată, informații clare despre utilizatori, supraveghere umană și un nivel ridicat de robustețe, precizie și securitate cibernetică. Exemple de astfel de sisteme cu grad ridicat de risc includ anumite infrastructuri critice, de exemplu, în domeniul apei, gazului și energiei electrice; dispozitive medicale; sisteme de determinare a accesului la instituțiile de învățământ sau de recrutare a persoanelor ori anumite sisteme utilizate în domeniul aplicării legii, al controlului la frontiere, al administrării justiției și al proceselor democratice. În plus, sistemele biometrice de identificare, clasificare și recunoaștere a emoțiilor sunt, de asemenea, considerate ca prezentând un risc ridicat.
– Risc inacceptabil: sistemele de inteligență artificială ce sunt considerate o amenințare clară la adresa drepturilor fundamentale vor fi interzise. Printre acestea se numără sistemele sau aplicațiile care manipulează comportamentul uman, pentru a eluda liberul arbitru al utilizatorilor, cum ar fi jucăriile care utilizează asistența vocală ce încurajează comportamentul periculos al minorilor sau sistemele care permit „evaluarea socială” de către guverne ori întreprinderi, precum și anumite aplicații ale activităților polițienești predictive (previziunile cu privire la probabilitatea comiterii unei infracțiuni pe baza trăsăturilor sau caracteristicilor de personalitate). În plus, unele utilizări ale sistemelor biometrice vor fi interzise, de exemplu, sistemele de recunoaștere a emoțiilor utilizate la locul de muncă și unele sisteme de clasificare a persoanelor sau identificarea biometrică la distanță în timp real, în scopul asigurării respectării legii în spații accesibile publicului (cu excepții restrânse).
Atunci când utilizează sisteme de inteligență artificială, cum ar fi sistemele de chatbot, utilizatorii trebuie să fie conștienți de faptul că interacționează cu o mașină. Deepfake-urile și alte conținuturi generate de inteligența artificială vor trebui etichetate ca atare, iar utilizatorii trebuie să fie informați atunci când se utilizează sisteme biometrice de clasificare sau de recunoaștere a emoțiilor. În plus, furnizorii vor trebui să proiecteze sistemele astfel încât conținutul audio sau video să fie marcat într-un format care să poată fi citit automat și să poată fi detectat ca fiind generat sau manipulat artificial.
[1] Detalii în articolul „Manifestul notariatului european”, p. 46
[2] Detalii în articolul „Viitorul notariatului în era digitală”, p. 50
[3] https://www.globalresearch.ca/open-letter-european-parliament-protect-fundamental-human-rights/5848032?doing_wp_cron=1706692640.8685860633850097656250
[4] chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://www.mcid.gov.ro/wp-content/uploads/2024/01/Strategie-Inteligenta-Artificiala-22012024.pdf
[5]https://www.clujust.ro/dnsc-a-trimis-din-proprie-initiativa-informatii-privind-securitatea-cibernetica-celor-din-profesiile-juridice/
[6]„Ghid de protejare și recuperare a conturilor de social media” și „Cyber threat report: UK legal sector”
[7] https://www.hotnews.ro/stiri-esential-26863467-atac-cibernetic-camera-deputatilor-hackerii-furat-inclusiv-datele-personale-ale-lui-marcel-ciolacu.htm
[8] https://dnsc.ro/citeste/atac-cibernetic-ransomware-spitale-Romania
Doina DUNCA
Director al Direcției juridice, legislație, studii notariale, UNNPR
Rezumat: Imobilele construite de un întreprinzător, în scopul vânzării, constituie elementeale fondului de comerț ce
Comunicare
constructivă, dialog autentic, constanță în interacțiune și reciprocitate –
aceștia sunt indicatorii de performanță pe care ne-am propus să îi realizăm
prin noul canal de