Rezumat

Articolul propune o privire asupra viitorului profesiei notariale în era inteligenței artificiale, unde tehnologia devine un aliat în eficiență. IA (inteligența artificială) poate sprijini notarii în analiza și gestionarea informațiilor, însă nu poate înlocui discernământul uman, imparțialitatea și garanțiile de legalitate. Viitorul actelor notariale se conturează ca o combinație între inovația digitală și valorile tradiționale, transformând profesia într-un reper modern de siguranță și încredere.

Cuvinte-cheie

inteligență artificială, digitalizare, autenticitate, securitate juridică, responsabilitate juridică, inovație

Introducere

Inteligența artificială (IA) pătrunde accelerat în toate domeniile juridice, inclusiv în notariat – o profesie ce, prin natura ei, implică rigoare, încredere și responsabilitate socială. Întrebarea nu mai este dacă IA va influența activitatea noastră, ci cum putem valorifica această tehnologie fără a compromite misiunea noastră esențială: garantarea autenticității și securității juridice.

Digitalizarea serviciilor publice a creat un nou orizont de așteptări pentru cetățean: acces rapid, claritate procedurală și interacțiuni eficiente. În acest context, notariatul – adesea perceput ca bastion al rigorii tradiționale – se vede provocat să se adapteze unui nou ritm.

Inteligența artificială, deși prezentă mai ales în domeniul economic, medical sau educațional, pătrunde discret, dar decisiv, în activitatea juridică. Însă, spre deosebire de alte profesii, unde algoritmii pot decide, notarul este chemat să înțeleagă, valideze și asume.

Articolul analizează impactul tot mai vizibil al inteligenței artificiale (IA) în sfera juridică, cu accent pe activitatea notarială. Sunt explorate aplicațiile practice, beneficiile și riscurile tehnologiilor IA în redactarea, verificarea și arhivarea actelor notariale. De asemenea, sunt discutate implicațiile etice, responsabilitatea profesională și limitele acestei integrări, subliniind rolul esențial al discernământului uman în garantarea autenticității și siguranței juridice.

Ce poate face IA pentru biroul notarial

Inteligența artificială (IA) se referă la capacitatea sistemelor informatice de a îndeplini sarcini care, în mod obișnuit, necesită inteligență umană: învățarea, raționamentul, recunoașterea tiparelor, procesarea limbajului natural. Este important de făcut distincția între:

• Automatizare – execuția repetitivă a unor procese fixe, pe baza unor reguli prestabilite.
• Inteligență artificială – capacitatea sistemelor de a învăța din date, de a se adapta și de a lua decizii în funcție de contexte noi.

Pentru domeniul notarial, nu orice software performant este „inteligență artificială”. Doar acele soluții care analizează, interpretează și se adaptează pot fi incluse cu adevărat în această categorie, pentru a evita supraestimarea capacităților unui software și, implicit, a responsabilităților pe care le putem delega acestuia.

Într-un birou notarial modern, inteligența artificială poate deveni un partener de încredere în culisele activității zilnice. Ne poate ajuta în:

·  Analiza documentelor – verificarea automată a conformității, identificarea clauzelor neobișnuite sau a lipsurilor din act.

·  Detectarea inconsecvențelor – compararea textelor și a datelor din documente cu registre publice pentru depistarea discrepanțelor.

·  Gestionarea arhivelor – clasificarea și căutarea rapidă a documentelor pe baza conținutului, nu doar a titlurilor.

· Automatizarea fluxurilor administrative – programarea ședințelor, generarea de notificări, verificarea documentelor de identitate.

IA nu ne ia locul, ci ne oferă timp – timp să ascultăm mai bine, să observăm mai atent, să fim mai prezenți în relația cu oamenii. În fond, tehnologia eficientizează.

Ce NU poate (și nu trebuie) să facă IA

Inteligența artificială rămâne… artificială. Ea nu înțelege intenția, contextul social sau complexitatea emoțională a unei decizii juridice. Un algoritm poate compune un testament, dar nu poate măsura ezitarea unei persoane în fața propriei mortalități, nu poate observa gesturile mici care trădează o presiune familială, nu poate înțelege că o donație maschează uneori nevoia de aprobare.

Aceste aspecte nu pot fi identificate de o rețea neuronală artificială, ci doar de un notar care observă, întreabă și înțelege subtilități umane. Un act poate fi scris perfect și totuși să fie nedrept, dacă este lipsit de consimțământ real.

Clienții și inteligența artificială: de la încredere la audit personalizat

Poate cea mai surprinzătoare evoluție recentă vine din partea clienților.

Tot mai mulți dintre ei – în special din generațiile tinere sau mediul urban – introduc conținutul actelor notariale într-un program de inteligență artificială, în special ChatGPT sau alternative similare. Scopul? Verificarea clauzelor, a legalității, a existenței unor „riscuri ascunse”.

Exemple din practică:

            •           O clientă care urma să semneze o procură a introdus conținutul actului în ChatGPT și a primit o sugestie eronată: „Evitați acest tip de procură, conferă prea multă putere.” Deși actul era redactat corect și proporțional, sugestia generată automat i-a creat neîncredere.

Aceste situații apar tot mai des și ne pun într-o poziție nouă: aceea de a corecta, explica și chiar contracara autoritatea algoritmilor percepuți ca „neutri și infailibili”.

Acest fenomen ne obligă să fim mai pedagogi ca oricând. Să explicăm de ce un contract este redactat într-un anumit mod, de ce anumite clauze lipsesc și de ce un model generic oferit de IA nu este aplicabil realității fiecărui caz concret.

Paradoxal, această tendință poate fi o oportunitate profesională valoroasă.  Un client informat, care vine cu întrebări generate de IA, este un client care:

            •           are deja o minimă înțelegere juridică,

            •           se teme de consecințe și caută protecție,

            •           este deschis unui dialog structurat.

Dacă tratăm aceste situații cu calm, claritate și răbdare, putem transforma suspiciunea într-o afirmare a rolului nostru esențial: acela de consilier juridic imparțial, uman și informat.

Cine răspunde: inteligența artificială sau inteligența juridică?

Un aspect esențial, deseori ignorat în entuziasmul digitalizării, este răspunderea profesională.

Dacă un act redactat cu ajutorul IA conține o eroare juridică sau omite o clauză esențială, cine răspunde? Notarul. De aceea, fiecare act generat automat trebuie dublat de validare juridică riguroasă.

Etic, există pericolul „automatizării conștiinței juridice” – o depersonalizare a relației notar-client, care poate eroda încrederea publicului.

Inteligența artificială nu este (și nu trebuie să fie) un înlocuitor al notarului, ci un instrument de lucru care poate optimiza timpul, preveni erorile și sprijini calitatea redactării. Viitorul nu este al celor care automatizează totul, ci al celor care îmbină inteligența umană cu aceea artificială într-un mod etic, responsabil și eficient.

Etică, securitate și confidențialitate

Tehnologia nu este infailibilă. Riscurile sunt reale și trebuie tratate cu seriozitate:

• Confidențialitatea datelor – orice integrare de IA trebuie să garanteze că informațiile clienților rămân protejate, iar stocarea să respecte standarde înalte de securitate.
• Erori algoritmice – un algoritm este la fel de bun ca datele pe care le primește; dacă acestea sunt incomplete sau greșite, rezultatul poate fi eronat.
• Responsabilitatea finală – chiar dacă un sistem IA sugerează o anumită interpretare, notarul rămâne singurul responsabil pentru actul autentic.
• Risc de depersonalizare – interacțiunea directă cu clientul este parte esențială a profesiei; tehnologia nu trebuie să o înlocuiască, ci să o sprijine.

Doar o platformă notarială dedicată, gestionată la nivel instituțional, ar putea oferi siguranța necesară pentru folosirea IA într-un cadru reglementat.

Direcții strategice pentru un notariat modern

1.         Cadrul legal – adaptarea legislației notariale la posibilitatea folosirii instrumentelor digitale și IA, cu limite clare.

            2.         Educație profesională continuă – cursuri și ateliere pentru notari și personal auxiliar privind IA, securitate cibernetică și protecția datelor.

            3.         Dezvoltarea unor platforme IA naționale sau sub egida UNNPR – în care accesul la datele juridice să fie gestionat intern, fără dependență de furnizori comerciali.

            4.         Dialog interprofesional – notarii, avocații, informaticienii și autoritățile publice trebuie să colaboreze în elaborarea unui ecosistem juridic digital sigur și etic.

 Inteligența artificială în notariatele europene – între prudență și inovație

În ultimii ani, inteligența artificială (IA) a trecut de la a fi o temă de cercetare tehnologică la un subiect central pe agenda instituțiilor europene și a profesiilor juridice. Publicarea și intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2024/1689¹ privind inteligența artificială („AI Act”) marchează un moment istoric: pentru prima dată, Uniunea Europeană stabilește un cadru legislativ unitar, bazat pe evaluarea riscului și pe principiile transparenței, siguranței și protecției datelor. Pentru notariat, această abordare are implicații directe: orice utilizare a IA trebuie să fie compatibilă cu funcția sa de garant al securității juridice, iar controlul uman rămâne obligatoriu în redactarea și autentificarea actelor.

Peisajul european este modelat nu doar de norme, ci și de viziunea instituțiilor profesionale. Consiliul Notariatelor din Uniunea Europeană (CNUE) a inclus digitalizarea și inteligența artificială printre prioritățile sale strategice de formare, recunoscând că notarul viitorului trebuie să fie familiar cu aceste instrumente, fără a-și pierde esența rolului. Rapoartele recente ale CNUE subliniază că IA poate susține eficiența activității, însă decizia finală și asumarea juridică rămân apanajul exclusiv al notarului².

În plan național, pozițiile diferă în nuanțe, dar converg în principii. În Franța, Consiliul Superior al Notariatului transmite un mesaj similar, accentuând ideea că „tehnologia trebuie să rămână în slujba omului” și că transformarea digitală nu poate eroda valorile fundamentale ale profesiei³. În Spania, dezbaterile din publicațiile de specialitate precum El Notario del Siglo XXI propun conceptul de „încadrare” a IA în activitatea notarială, astfel încât aceasta să completeze, nu să substituie discernământul profesional⁴.

Conferințele internaționale adaugă o perspectivă globală asupra subiectului. În aprilie 2024, la Salzburg, Uniunea Internațională a Notariatului (UINL) a organizat conferința „Deceniul digital al Europei – Inteligența artificială și transformarea digitală”⁵, reunind notari, experți și decidenți politici pentru a discuta oportunitățile și limitele noilor tehnologii. În octombrie 2025, Berlinul va găzdui Congresul Internațional al Notariatului, având ca temă centrală „ Profesia notarială în mișcare/Noi tehnologii – Noi roluri”, o dovadă că dezbaterea nu este una trecătoare, ci un proces de adaptare pe termen lung⁶.

Privind în ansamblu, notariatele europene adoptă un echilibru fin: deschidere către instrumentele digitale, dar cu o atenție constantă la riscuri și la menținerea intervenției umane decisive. IA nu este privită ca un înlocuitor, ci ca un instrument menit să sprijine activitatea notarului, cu condiția respectării cadrului legal și a valorilor fundamentale ale profesiei. În acest context, notarul viitorului nu va fi doar un profesionist al dreptului, ci și un curator al tehnologiei, capabil să îmbine tradiția cu inovația.

Drumul înainte: echilibru între progres și tradiție

Viitorul notariatului nu va fi unul exclusiv digital sau exclusiv tradițional. Va fi un hibrid între tehnologie și discernământ, între viteză și reflecție, între automatizare și consiliere personală.

Cred cu tărie că vom asista la o renaștere a rolului consilierului juridic uman, tocmai pentru că, într-o lume accelerată, autenticitatea devine un lux. Iar profesia noastră este tocmai despre autentificare – în cel mai profund sens al cuvântului.

Concluzie

Inteligența artificială nu ne ia locul, dar ne obligă să devenim mai conștienți de valoarea umană a profesiei noastre. Într-o lume digitală, încrederea și discernământul nu pot fi programate. Ele rămân apanajul notarului. Suntem astfel în fața unei tranziții inevitabile. Nu alegem dacă se schimbă lucrurile, ci doar cum ne poziționăm în fața schimbării. Ca notari, avem datoria să apărăm fundamentele profesiei – autenticitatea, siguranța juridică și consilierea responsabilă – integrând totodată tehnologia care poate crește încrederea în serviciul public notarial.

___________________________________________________________________________

¹ https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=OJ:L_202401689

²CNUE – annual raport 2024

³Conseil Supérieur du Notariat, articolul „L’intelligence artificielle et les professions juridiques”, www.notaires.fr.

⁴ El Notario del Siglo XXI, „El encaje de la IA en la actividad notarial”, nr. 108/2025.

⁵ Uniunea Internațională a Notariatului (UINL), 34th Conference of Civil Law Notaries, Salzburg, 18–19 aprilie 2024.

⁶ UINL, 31st International Congress of Notaries, Berlin, 2025.