Autor: Ion Deleanu

„Grandoarea sau decadența instituțiilor juridice depinde

numai de oamenii care le creează, le populează sau le profesează.

Cum sunt oamenii, așa sunt instituțiile. Restul e retorică”

Ion Deleanu, Prolegomene juridice, 2010, p. 11

Tratatul Instituții și proceduri constituționale în dreptul român și în dreptul comparat reprezintă o componentă de referință a unei opere de o valoare științifică remarcabilă dedicată culturii juridice românești de marele profesor emerit Ion Deleanu.

Personalitate de prestigiu a comunității juridice academice, „spirit renascentist, care reunește în mod excepțional dubla vocație pentru dreptul public și dreptul privat și dă textelor juridice suflul vieții și armonia artei” (astfel cum îl caracteriza prof. univ. dr. Valeriu Stoica), autorul și-a consacrat deplin vocația cercetării juridice fundamentale.

„Prin eleganța stilului său științific și nu numai, profesorul Ion Deleanu este un adevărat arbiter elegantiarum al lumii juridice românești” (prof. univ. dr. Flavius-Antoniu Baias) care „ne-a învățat ce înseamnă eleganța stilului, neliniștea cercetării și pasiunea scrisului” (prof. univ. dr. Marian Nicolae), fiind „cel mai important autor de expresie juridică” (prof. univ. dr. Ion Turcu).

Lucrarea Instituții și proceduri constituționale în dreptul român și în dreptul comparat vizează temele tradiționale ale științei dreptului constituțional (esența, dinamica și forma puterii publice, separația puterilor, drepturile și libertățile fundamentale, instituțiile puterii, funcțiile, atribuțiile și procedurile de obiectivare ale acestora, constituția și constituționalitatea etc.) și pune accent pe aspectele ce derivă din instaurarea dreptului comunitar și din procesul constituționalizării acestuia. Raționamentele ce fundamentează demersul științific au caracter retrospectiv, prospectiv și proiectiv – în funcție de instrumentele conferite de legiuitor pentru mânuirea mecanismelor puterii și ale constituționalismului în ambianța contemporană a României legislative.

     Sesizând distorsiunile din mecanismele puterii și ale constituționalismului, analiza insistă asupra aspectelor legate de instituțiile puterii și a procedurilor constituționale care privesc organizarea și funcționarea lor, sens în care autorul dezvoltă comparativ zone privind regimurile politice, organizarea și funcționarea parlamentelor, sancțiunea supremației constituției, sistemul drepturilor și al libertăților fundamentale, în contextul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și al Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Urmând filosofia lui Aristotel, autorul își sprijină concluziile doctrinare pe abordarea cumpătată a dreptului constituțional în contextul revizuirii Constituției din 2003, tratând, în spirit temerar, puterea ca „răul necesar”, constituția ca „remediul răului”, iar legea fundamentală – „cartea tehnică a sistemului puterii”.

Despre autor:

Prof. Deleanu Ioan (4.05.1937 – 12.06.2014) – decanul Facultății de Drept din cadrul Universității Babeș Bolyai, doctor în drept și Doctor Honoris Causa al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu.

I. Tratate (publicate după anul 2000)

1. Tratat de procedură civilă, Servo Sat, Arad, 2000, vol. I-II (Premiul Uniunii Juriștilor din România) – 7 ediții;

2. Tratat de procedură civilă, ediția a 2-a revăzută și actualizată, Servo Sat, Arad, 2001, vol. I-II (Premiul Universității Babeș-Bolyai);

3. Instituții și proceduri constituționale, tratat, ediție revăzută, Servo Sat, Arad, 2001, 2 ediții;

4. Tratat de procedură civilă, ediție revăzută, completată și actualizată, Servo Sat, Arad, 2003, vol. I-II;

5. Instituții și proceduri constituționale în dreptul român și în dreptul comparat, C.H. Beck, București, 2006;

6. Tratat de procedură civilă, C.H. Beck, București, 2006, vol. I-II;

7. Tratat de procedură civilă, ed. a 2-a, revăzută, completată și actualizată, C.H. Beck, București, 2007, vol. I-II;

8. Tratat de procedură civilă (din perspectiva Noului Cod de procedură civilă), Wolters Kluwer România, București, 2011, vol. I;

9. Tratat de procedură civilă. Noul Cod de procedură civilă, Universul Juridic, București, 2018, vol. I-III (vol. III în colaborare cu V. Mitea și S. Deleanu);

10. Codul de procedură civilă, comentat, Universul Juridic, București, 2017, vol. I-II (vol. II în colaborare cu V. Mitea și S. Deleanu).

II. Monografii

1. Constituția României, comentată și adnotată, în colaborare, Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, București, 1992;

2. Justiția constituțională, Lumina Lex, București, 1995 (lucrarea a fost elaborată în calitate de bursier al NATO);

3. Hotărârea judecătorească (în colaborare cu V. Deleanu), Servo Sat, Arad, 1999;

4. Părțile și terții. Relativitatea și opozabilitatea efectelor juridice, Rosetti, București, 2002 (Premiul Uniunii Juriștilor din România și Premiul Societății „Coppy Ro”);

5. Arbitrajul intern și internațional (în colaborare cu S. Deleanu, Rosetti, București, 2005 (Premiul Uniunii Juriștilor din România);

6. Ficțiunile juridice, All Beck, București, 2005 (Premiul „Simion Bărnuțiu” al Academiei Române);

7. Procedura somației de plată. Doctrină și jurisprudență, în colaborare cu Gh. Buta, C.H. Beck, București, 2006 (Premiul Uniunii Juriștilor din România);

8. Drepturile fundamentale ale părților în procesul civil. Norme naționale, norme convenționale și norme comunitare, Universul Juridic, București, 2008 (Premiul Uniunii Juriștilor din România și Premiul „Henri Capitant” al Asociației Henri Capitant România);

9. Prolegomene juridice, Universul Juridic, București, 2010;

10. Jurisprudența și revirimentul jurisprudențial, în colaborare cu S. Deleanu, Universul Juridic, București, 2013.

III. Studii și articole în ultimii ani

1. „Aparența în drept”, în Pandectele române nr. 2/2002;

2. „Cunoașterea legii și eroarea de drept”, în Dreptul nr. 7/2004;

3. „Construcția judiciară a normei juridice”, în Dreptul nr. 8/2004;

4. „Ficțiunile juridice – conotații și încercare de sinteză”, în Pandectele române, supliment, 2005;

5. „Potestativitatea în procesul civil”, în Dreptul nr. 12/2009;

6. „Timpul – în ambianța prevederilor viitorului Cod de procedură civilă”, în Revista română de drept nr. 2/2011;

7. „Egalitatea de arme – în ambianța prevederilor Noului Cod de procedură civilă”, în Pandectele române nr. 6/2011;

8. „Accesibilitatea și previzibilitatea legii în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții Constituționale”, în Dreptul nr. 8/2011;

9. „Ordinea publică și motivele de ordine publică în apelul și în recursul civil” (în colaborare cu Gh. Buta), în Dreptul nr. 2/2012;

10. „Forța normativă a adagiilor juridice” (în colaborare cu Gh. Buta), în Dreptul nr. 1/2012;

11. „Dialogul judecătorilor”, în Revista română de drept nr. 1/2012;

12. „Convențiile judiciare în ambianța Noului Cod de procedură civilă”, în Pandectele române nr. 4/2012;

13. „Loialitatea în perspectiva Noului Cod de procedură civilă”, în Dreptul nr. 12/2012;

14. „Eseu privind accesul la justiție în lumina art. 5 din Codul de procedură civilă”, în Dreptul nr. 10/2013;

15. „Revirimentul în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului”, în vol. In Honorem Corneliu Bîrsan, Hamangiu, Revista Dreptul, 2013.

IV. Laudatio – 77 ani, anul trecerii în neființă – 2014

Meritele științifice ale marelui profesor pe care îl omagiem azi pentru întreaga sa operă au fost „certificate” și prin premiile și distincțiile ce i-au fost acordate de diferite instituții academice sau profesionale. Dintre acestea amintim: Premiul „Simion Bărnuțiu” al Academiei Române în anul 1997 și în anul 2007, Premiul „Mihai Eliescu” al Uniunii Juriștilor din România (2000, 2002, 2004, 2006 și 2008), Premiul „Henri Capitant” al Asociației Henri Capitant România (2009). De asemenea, profesorul Ion Deleanu este Doctor Honoris Causa al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu.

Pentru „susținută activitate științifică și didactică în domeniul științelor și pentru contribuția avută la promovarea statutului de drept în România”, prin Decret al Președintelui României a fost distins cu „Ordinul Național Steaua României în Gradul de Cavaler”.

O contribuție deosebită a profesorului Deleanu și care nu poate să nu fie remarcată este aceea realizată în calitate de expert în cadrul Comisiei de redactare a noii Constituții a României. Iar o atare activitate nu s-a concretizat doar în observațiile, propunerile, tezele sau opiniile exprimate în cadrul Comisiei, ci și în participarea la „sesiunile” de consultări cu experții Consiliului Europei și ai Asociației Barourilor Americane, care s-au desfășurat atât în țară, cât și în străinătate, respectiv în Elveția, Franța, Belgia și SUA. Remarcăm și participarea profesorului Deleanu la reuniunea de la Centrul ONU pentru drepturile omului de la Geneva (octombrie 1990), în cadrul căreia au fost prezentate tezele Proiectului de Constituție. Și, nu, în ultimul rând, reamintesc că profesorul Deleanu a făcut parte și din galeria primilor judecători ai Curții Constituționale a României (1995-1997).

Prezentarea activității științifice a profesorului Ion Deleanu nu reprezintă decât o sinteză a unei opere valoroase, bine cunoscută de lumea dreptului din țara noastră, astfel că ea se ilustrează și particularizează prin bogăția de idei, de contribuții, prin profunzimea, subtilitatea și rigoarea exemplară a abordărilor realizate.

Emitentul doctrinar care este profesorul Ion Deleanu reprezintă și un exemplu extraordinar de dăruire și pasiune pentru știința dreptului, o personalitate de o moralitate exemplară. EL este o pildă demnă de urmat de către toți acei care tind să pătrundă în tainele dreptului sau să atingă culmile gloriei științifice.

Prof. univ. dr. h.c. Marin Voicu