Camera Notarilor Publici Brașov și Consiliul Notarial Pisa

La data de 24 septembrie 2023, la sediul Camerei Notarilor Publici Brașov, președintele Camerei Notarilor Publici Brașov – Nicușor Crăciun și președintele Consiliului Notarial Pisa – dott. Claudio Calderoni au finalizat un nou raport de colaborare notarială regional între notarii români și notarii italieni, care au la bază aceeași cultură și fundament juridic, raport motivat de înmulțirea relațiilor juridice civile transfrontaliere cu elemente de extraneitate. Realităţile economico-sociale ale unei Europe în continuă integrare justifică pe deplin iniţiativa acestei noi înfrățiri dintre cele două structuri notariale regionale, înfrățire care a fost posibilă prin contribuția notarului public Adrian Cioia din cadrul Camerei Notarilor Publici Timișoara.

Colaborările notariale regionale româno-italiene au început în anul 2013, prima înfrățire fiind încheiată între Camera Notarilor Publici Timișoara și Comitetul Regional Notarial din Lombardia, iar cea de a doua a fost încheiată în anul 2015 între Camera Notarilor Publici Oradea și Comitetul Interregional Notarial Tre Venezie (Trento-Veneto).        

Obiectivele înfrățirii sunt îmbogăţirea profesională reciprocă prin schimbul de notari publici și notari stagiari; un program de formare profesională continuă, care are la bază informații generale, organizarea profesiei notariale, responsabilitatea profesională, noutăți legislative europene și impactul lor asupra activității notariale, precum şi instituții juridice de interes comun (căsătoria, moştenirea, înstrăinările imobiliare, ipotecile imobiliare, procedura notarială italiană și română) și nu în ultimul rând cooperarea directă dintre notarii lombarzi şi notarii publici români pentru schimbul de informaţii juridice şi verificare a documentelor, actelor și orice alte situaţii privind activitatea notarială curentă.

Delegația Camerei Notarilor Publici Brașov a fost reprezentată de președintele Camerei Notarilor Publici Brașov – notar public Nicușor Crăciun, vicepreședintele Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România – notar public Ioan Marin, reprezentantul Camerei Notarilor Publici Brașov în Consiliul Uniunii – notar public Ioan Popa, reprezentantul Camerei Notarilor Publici Timișoara în Consiliul Uniunii – notar public Adrian Cioia, membri ai Colegiului Director ai Camerei Notarilor Publici Brașov, precum și notari publici, iar delegația Consiliului Notarial Pisa a fost reprezentată de președintele Consiliului Notarial Pisa – Dott. Claudio Calderoni, consilier – Dott. Glen Polesello, consilier – Dott.ssa Maria Antonietta Denaro, trezorier – Dott.ssa Sabrina Casarosa și șef Birou cadastru Bruno Rosario Briante.

După semnarea protocolului, delegația italiană a vizitat sediul Camerei Notarilor din Brașov unde li s-a prezentat arhiva Camerei, procedura apostilării și supralegalizării, precum și modalitatea de eliberare a certificatelor pentru procedurile succesorale. Aceste proceduri nu sunt reglementate în legislația notarială italiană. Ziua a continuat cu o vizită la Biserica Neagră și la Râșnov, la etapa de cupă mondială la sărituri cu schiurile pe iarbă. Au avut ocazia să se întâlnească cu primarul orașului Râșnov, prefectul județului Brașov și ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, invitați la acest eveniment.

Ziua următoare a fost vizitat sediul unei societăți profesionale notariale, unde s-a prezentat cadrul legislativ și organizatoric al profesiei notariale, competența notarului public și organizarea unui birou notarial. Cele două notariate au legislația și competențele asemănătoare, cu mențiunea că nu au în procedura divorțului și procedura succesorală, dar au competență în comercial și ca urmare a ultimelor modificări pot numi curatorul și încheia acte cu minori sau persoane cu dizabilități fără a mai fi necesară încuviințarea instanței. În consecință, s-a prezentat pe scurt procedura divorțului prin acordul soților, respectiv un dosar de divorț cu copii minori, în care s-a eliberat certificatul de divorț și convenția în procedura divorțului cu minori, și procedura succesorală, respectiv un dosar de succesiune în care s-a eliberat certificatul de moștenitor. S-a mai prezentat mapa unui contract de vânzare cu ipotecă, pe marginea căruia au fost discuții privind modalitatea de taxare și impozitare. S-au mai purtat discuții pe activitatea de prevenire și combatere a spălării banilor, pe modalitatea de cunoaștere a clientelei și încadrarea în gradul de risc, notarii italieni având o experiență deosebită în acest domeniu. Programul s-a încheiat cu o vizită la Castelul Bran și o cină în incinta Castelului, la Restaurantul Casa cu Ceai.

Scurtă prezentare a celor două regiuni înfrățite:

Camera Notarilor Publici Brașov este formată din 118 notari în funcție (53 desfășurându-și activitatea în birouri individuale, iar 65 în societăți profesionale) în județele Brașov și Covasna. Conducerea Camerei este asigurată de un Colegiu director ales pe patru ani, compus din preşedinte, vicepreşedinte şi cinci membri. Camera este reprezentată la nivel naţional de un consilier, ales pe patru ani, în Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România.

Județul Brașov este situat în zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Oltului, în interiorul arcului carpatic și ocupă, din punct de vedere geografic, cea mai mare parte a depresiunilor Braşov şi Făgăraş. Poziția sa în partea centrală României, la îmbinarea a două mari lanţuri muntoase, Carpaţii Orientali şi Carpaţii Meridionali, face ca judeţul Braşov să se învecineze cu alte opt judeţe: Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Covasna, Harghita, Sibiu şi Mureş. Suprafața județului este de 5.363 km², reprezentând 2,3% din suprafața țării și este al 14-lea județ după numărul populației, încadrându-se din acest punct de vedere în categoria județelor de mărime mijlocie. Populația județului Brașov numără 596.642 de locuitori, dintre care 440.701 în mediul urban și 155.941 în mediul rural, densitatea populației pe kilometru pătrat fiind de 117,2 locuitori. Din punct de vedere administrativ-teritorial, în județul Braşov există 58 de administraţii publice: patru municipii: Braşov, Făgăraş, Codlea şi Săcele; șase oraşe: Zărneşti, Râşnov, Rupea, Victoria, Predeal şi Ghimbav; 48 de comune şi 149 de sate. În jurul municipiului reședință de județ s-a constituit zona metropolitană Brașov, alcătuită din 14 localități (trei municipii, trei orașe și opt comune). Zona metropolitană va determina dezvoltarea constantă a majorității județului și eliminarea diferențelor de nivel de trai, deci o creștere durabilă. În județul Brașov se poate ajunge cu mijloace de transport auto și feroviare, distanța dintre Brașov și București fiind de 184 km. Distanța de la Brașov la cele mai apropiate aeroporturi: București – Aeroportul Internațional Henri Coandă, 125 km; Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, 12 km. Acest aeroport nou construit și proaspăt inaugurat se încadrează în categoria întreprinderilor care acționează în scop comercial și urmăresc să creeze valoare economică. Căile de comunicaţie de pe teritoriul judeţului facilitează legătura între toate regiunile ţării. Braşovul este un important nod feroviar, deţinând cea mai mare densitate de căi ferate din Regiunea de Dezvoltare Centru (62 km/1000 km²). Judeţul este străbătut de şoselele internaţionale E60 şi E68 şi de 848 km de drumuri judeţene. Economia locală înseamnă pe lângă turism şi industria construcţiilor de maşini, industria prelucrării metalelor, industria chimică, construcţii, transporturi. Dacă până nu demult Braşovul era asociat în mod tradiţional cu industrii cum sunt construcţiile de tractoare şi autocamioane sau producţia de rulmenţi, acum industria „grea” lasă locul antreprenoriatului privat, cu firme de mai mici dimensiuni, dar cu eficienţă şi dinamică superioare. Dezvoltarea serviciilor, a industriei alimentare, chimice, metalurgice, a echipamentelor optice şi electrice, a prelucrării lemnului, precum şi a afacerilor cu recuperarea şi reciclarea deşeurilor sunt dovezi ale schimbării sensibile a caracterului economiei locale. Din punct de vedere economic, industria este principalul domeniu care a reușit să se relanseze și unde cifra de afaceri și implicit productivitatea muncii au crescut vizibil. Reprezentativ pentru zona Brașovului este Parcul industrial Ghimbav, o zonă economică delimitată, în care se desfășoară activități economice, de cercetare științifică, de producție industrială și servicii, de valorificare a cercetării științifice și de dezvoltare tehnologică, într-un regim de facilități specifice, în vederea valorificării potențialului uman și material al zonei.

Turismul este un factor de bază în economia judeţului. În ansamblul mişcării turistice din România, judeţul Braşov ocupă locul al doilea (după judeţul Constanţa) ca număr de structuri de cazare şi număr de locuri de cazare oferite, constituind cea mai importantă şi frecventată zonă sub aspectul turismului cu caracter montan, concentrând totodată o mare diversitate de obiective turistice. Poziţionarea geografică a judeţului Braşov, în centrul ţării, favorizează dezvoltarea turismului sub forme diverse. Infrastructura feroviară şi rutieră bună, care asigură legătura cu capitala ţării, dar şi cu Europa Occidentală, face ca aici să ajungă anual un număr de peste 550.000 de turişti. Staţiunile montane din judeţ cunoscute atât în ţară, cât şi în străinătate sunt Predeal şi Poiana Braşov. Braşovul, atestat documentar în 1235, este o destinaţie preferată de turişti de pretutindeni, deoarece păstrează şi astăzi un patrimoniu cultural de excepţie: Biserica Neagră, renumită în toată Europa ca fiind cea mai mare construcţie în stil gotic din sud-estul Europei, Biserica Bartolomeu, una dintre cele mai vechi clădiri în stil romanic, Biserica Sf. Nicolae şi Prima Şcoală Românească din Şchei. Ansamblurile săteşti cu biserici fortificate din Prejmer şi Viscri fac parte din lista patrimoniului mondial UNESCO. Alte obiective cultural istorice importante din judeţul Braşov: Castelul Bran, Cetatea Râşnov, Cetatea Făgăraşului. 

Brașovul este cel mai dezvoltat judeţ al Regiunii, cu mari posibilităţi de captare a fondurilor europene, cu mare experienţă în acest domeniu, cu multe și variate structuri deja formate în acest sens și cu mari posibilităţi de tip administrativ pentru realizarea acestui scop.

Județul Covasna este situat în sud-estul Transilvaniei, în zona centrală a României. Reședința județului este municipiul Sfântu Gheorghe. Cu excepția sudului extrem al județului, teritoriul acesta face parte din Ținutul Secuiesc, o regiune istorică și etnografică caracteristică, locuită majoritar de secuii maghiari. Astfel, conform datelor recensământului din 2011, peste 73% din locuitorii județului s-au declarat maghiari. Județul Covasna are o populație de 222.449 de locuitori, dintre care peste 59% trăiesc în mediul rural. În județul Covasna, există 164.158 de etnici maghiari, adică 73,7% din totalul populației. Județul este format din 45 de unități administrativ-teritoriale, dintre care două municipii, Sfântu Gheorghe – municipiu reședință de județ, Târgu Secuiesc – municipiu, trei orașe, Baraolt, Covasna, Întorsura Buzăului și 40 de comune. Datorită faptului că este situată într-o zonă cu activitate vulcanică (în trecut), localitatea Covasna este renumită pentru apele sale minerale și mofetele (emanații gazoase postvulcanice, predominant dioxid de carbon). Este cea mai renumită stațiune balneoclimaterică din țară pentru tratarea afecțiunilor cardiovasculare, orașul având peste 10 hoteluri și nenumărate pensiuni, un spital de profil cardiologic (Cardiologie Covasna) cu baze de tratament de profil moderne. În centrul orașului poate fi găsită „Balta Dracului”, denumire dată de localnici, o rămășită a unei erupții vulcanice. În secolul al XVIII-lea au fost înregistrate mai multe erupții ale acesteia. În imediata apropiere a orașului se află „Valea Zânelor”, zonă renumită pentru cetatea dacică, pentru urmele căii ferate pe plan înclinat (monument tehnic unicat în Europa) și pentru priveliștea minunată. Importanța economică a acestui județ este bazată pe bogăția subsolului în hidrominerale și gaze mofetice. Rezervele de ape minerale de mai multe tipuri hidrochimice sunt valorificate pe scară industrială sub forma apelor minerale îmbuteliate (Biborțeni, Malnaș, Vâlcele, Șugaș). Zăcămintele de dioxid de carbon sunt folosite în stațiunile balneoclimaterice de la Covasna și Malnaș în tratamentul unor boli digestive, boli de nutriție și boli cardiovasculare. Un rol important în economia județului îl au industria constructoare de mașini și echipamente agricole (Sfântu Gheorghe); industria de prelucrare a lemnului și confecționarea de mobilier (Târgu Secuiesc); industria textilă, de confecții și tricotaje; industria alimentară prin prelucrarea cărnii și a laptelui; agricultura prin exploatarea terenurilor și creșterea animalelor; turismul etc.

Colegiul Notarial din Pisa reunește notarii cu sediul în Districtul Notarial din Pisa, a cărui sferă teritorială coincide în cea mai mare parte cu cea a Provinciei omonime, care cuprinde 37 de localităţi. În prezent, în Colegiul Notarial din Pisa există 38 de birouri notariale, dintre care 35 sunt acoperite de notari în funcție, în timp ce celelalte vor intra la concurs pentru transferul notarilor care deja activează sau vor fi scoase la concurs pentru notarii nou (proaspăt) numiți. Numărul și aşezarea birourilor notariale se stabilesc pentru fiecare district (circumscripţie) printr-un decret al Ministerului Justiției și se revizuiesc și se modifică la fiecare șapte ani. Consiliul Notarial din Pisa este condus de un consiliu alcătuit din șapte membri (numărul de membri ai Consiliului Notarial variază de la un district la altul, în funcție de numărul de sedii notariale care fac parte din acesta) dintre care este ales un președinte, un secretar și un trezorier.

Membrii Consiliului rămân în funcție timp de trei ani și pot fi realeși; cu toate acestea, consilierii nu sunt aleși toți în același timp, prin urmare, în fiecare an, consiliul este reînnoit în proporţie de o treime din membrii săi. Membrii Consiliului Notarial din Pisa împreună cu cei ai celorlalte districte (circumscripții) notariale cuprinse în circumscripția Curții de Apel din Florența își aleg un reprezentant al lor la fiecare trei ani în Consiliul Național, care este organul de conducere al Consiliului Național al Notariatului și în Consiliul de Administrație al „Cassa Nazionale del Notariato” (Fondul Naţional al Notariatului), care constituie organismul de asigurări al notariatului italian, Fond la care toți notarii sunt înregistrați în mod obligatoriu. Membrii Consiliului Naţional al Notarilor şi ai Fondului Naţional al Notariatului rămân în funcţie timp de trei ani şi pot fi realeşi.

Pisa și zonele învecinate. Pisa este un oraș italian cu aproximativ 88.000 de locuitori, capitala provinciei cu același nume din nord-vestul Toscanei. Face parte din teritoriul metropolitan cu caracteristici omogene, cunoscut sub numele de zona pisană, care, împreună cu localităţile învecinate Calci, Cascina, San Giuliano Terme, Vecchiano și Vicopisano, reuşeşte să formeze un sistem urban de aproximativ 195.000 de locuitori distribuiţi pe 475 km². Mai mult, cu un trafic care depășea cinci milioane de pasageri în 2017, Pisa găzduiește cel mai important aeroport din Toscana, Galileo Galilei, situat foarte aproape de centrul orașului, în localitatea San Giusto. Printre cele mai importante monumente ale orașului, celebra Piazza del Duomo (Piaţa Domului), cunoscută sub numele de Piazza dei Miracoli (Piaţa Minunilor), declarată patrimoniu al umanităţii, cu catedrala construită între anii 1063 și 1118 în stil romanic pisan și Turnul Înclinat, o clopotniță din secolul al XII-lea, astăzi unul dintre cele mai cunoscute monumente italiene din lume datorită înclinației sale caracteristice, Baptisteriul, monumentalul Camposanto (Cimitir) și Piazza dei Cavalieri (Piaţa Cavalerilor), o piață magnifică restructurată de Vasari. Orașul este sediul a trei dintre cele mai importante instituții universitare din Italia și din Europa, Universitatea din Pisa, Scuola Normale Superiore (Şcoala Normală Superioară) și Scuola Superiore Santa Anna (Şcoala Superioară Sfânta Ana), precum și cel mai mare sediu al Consiliului Național de Cercetare (CNR) și al altor numeroase institute de cercetare. Teritoriul municipal are vedere directă la Marea Ligurică cu cele patru cătune ale sale de coastă/litoral (Marina di Pisa, Tirrenia, Calambrone și San Rossore). Provincia cuprinde, pe lângă capitală, 37 de municipii. Zona de nord este străbătută de modestul lanț muntos anti-apeninian Monte Pisano, adiacent ramului extrem al Alpilor Apuani, care separă provincia Pisa de provincia Lucca. Ieşirea spre mare, litoralul pisan, se întinde pe aproximativ 15 km și cuprinde următoarele localități: Calambrone, Tirrenia și Marina di Pisa în municipiul Pisa, plus o parte din plaja parcului; o porțiune de coastă de aproximativ 1 km, protejată de parcul administrat de municipiul San Giuliano Terme; Marina di Vecchiano, în municipiul Vecchiano, de asemenea inclusă în parc. Zona Pisei este plată, dar coborând câțiva km spre sud, în partea meridională a provinciei, te trezești cufundat în cel mai clasic dintre peisajele toscane, alcătuit din dealuri, păduri și sate străvechi (localităţi istorice), care include și următoarele domenii: Valdera, care cuprinde mari porțiuni din regiunea istorică numită Colline Pisane (Colinele Pisane); Val di Cecina, care își are centrul principal în orașul antic Volterra și urmează cursul râului Cecina, iar partea de vest a Val di Cecina este cunoscută istoric și sub numele de Maremma Pisana (Turbăria/Mlaştina pisană); Dealurile Metalifere, un sistem deluros și muntos al Anti-Apeninilor Toscani care afectează partea de sud a provinciei Pisa, renumită și pentru caracteristicile sale boracifere; Monte Serra, cu 919 metri deasupra nivelului mării, este cel mai înalt vârf din întreaga provincie, în timp ce Monte Aia dei Diavoli (867 m peste nivelul mării) este cel mai înalt vârf din sudul provinciei. Pisa, ca atestare istorică, s-a născut ca port fluvial etrusc pe la mijlocul secolului al VI-lea î.H., chiar dacă prezența anumitor nuclee rezidențiale datează din secolul al IX-lea. Averea Pisei a fost întotdeauna constituită de caracterul navigabil al râului Arno și apropierea acestuia de mare. În urma primelor ciocniri cu ligurii din vecinătate, Pisa caută protecția Romei, devenind mai întâi un aliat, apoi o colonie romană. În jurul anilor 1600, Pisa a căzut sub controlul longobarzilor, devenind totuși principalul port al Mării Tireniene și permițând astfel longobarzilor să facă comerț cu Sardinia, Corsica, Spania și Franța. Pisa își datorează splendoarea maximă expansiunii de pe cele două maluri ale râului Arno. De fapt, în jurul secolelor VII-VIII, „Chinzica” s-a născut pe malul stâng al râului Arno, în timp ce „Forisportam” s-a dezvoltat în afara nucleului roman și medieval timpuriu. Unirea acestor nuclee, în anul 1155, datorită construirii unei centuri de ziduri, a făcut din Pisa unul dintre cele mai importante porturi fluviale de pe teritoriul italian, deschizând porţile perioadei de maximă înflorire a orașului, când Pisa, în secolele al XI-lea și al XII-lea, devine Republica Maritimă. Începe o perioadă de întreprinderi maritime de succes. De la mijlocul secolului al XII-lea, Pisa a cunoscut și o expansiune în interiorul Toscanei. Puterea economică a Republicii a acutizat antagonismul cu orașele rivale, în special Genova, Amalfi și Veneția. În urma rivalității dintre familiile Della Gherardesca și Visconti, oamenii revoltați au impus înființarea instituţiei celor doisprezece Bătrâni ai Poporului, plasând alături de consiliile legislative, conduse de nobili, consiliile poporului, alcătuite din reprezentanți ai principalelor arte şi din conducătorii de companii ale poporului, care aveau sarcina de a ratifica legile. Secolul al XIII-lea este plin de tensiuni interne și externe: pe de o parte, burghezia în curs de formare se opune aristocrației în căutarea unei mai mari participări politice; pe de altă parte, pierderea supremației asupra mării decretează declinul Republicii, care a căzut sub dominaţia Florenței la începutul anului 1400. La sfârșitul secolului, sub regența familiei de Medici, a lui Lorenzo Magnificul, începe însă o nouă fază pentru Pisa. Alături de Fortezza Vecchia, comandată de familia de Medici pentru a controla orașul rebel, a fost construit și Palazzo della Sapienza (Palatul/Casa Cunoaşterii), un centru universitar de mare importanță. Renașterea orașului are loc în secolul al XVI-lea, datorită dragostei dedicate orașului de către Cosimo I de Medici, autor al unor importante lucrări de reabilitare, precum și al unor reforme fiscale și judiciare: pe porțiunea denumită Lungarni, unde mai demult se aflau porturile comerciale, sunt construite reşedinţele nobiliare între care: Palatul Regal, Biserica Santo Stefano dei Cavalieri și minunata Piazza dei Cavalieri. Această politică de dezvoltare a continuat și sub Francesco I și Ferdinando I, acesta din urmă construind Canalul dei Navicelli (ambarcaţiunilor) și Logge dei Banchi. Începe o perioadă de relativă liniște (secolul al XVII-lea aduce și alte dezastre precum ciuma, incendiul de la Dom și prăbușirea singurului pod care lega cele două maluri ale râului Arno: Pontevecchio – Podul Vechi), centrul puterii era la acel moment Florența, în timp ce ieșirea la mare pentru familia Medici devine iremediabil Livorno. Marelui Ducat al Toscanei și iluminatului Pietro Leopoldo li se datorează meritul dezvoltării orașului universitar și reorganizării unor părți ale orașului, între care și zona Lungarni, care erau adesea acoperite de aluviuni provenite de la inundațiile cauzate de umflarea râului. În timpul scurtei invazii napoleoniene (1809-1814), la ordinul lui Napoleon însuși și după modelul Școlilor Normale Superioare din Paris a fost fondată celebra Scuola Normale Superiore (Universitate). Odată cu reluarea puterii de către familia Lorena, a fost construită rețeaua de căi ferate, care schimbă structurile reţelei de comunicații și de comerț în Toscana. Curentul Risorgimento (care au dus la unificarea Italiei) au avut o participare activă din Pisa, unde Mazzini s-a şi mutat pentru a rămâne până la moartea sa în 1872. Pisa plătește un preț mare în cel de-al Doilea Război Mondial, după ani de puternică represiune fascistă: la 31 august 1943 orașul a fost puternic bombardat de forțele aeriene americane, cu cartiere întregi rase complet de pe suprafaţa pământului. Au urmat mai multe bombardamente până la eliberare, provocând pierderea unor opere de artă unice.

Vocația puternică pentru turismul cultural a celor două zone geografice constituie un stimul pentru o abordare de „înfrățire”.

Schimbul de experiență dintre notarii români și notarii italieni este pe deplin justificat având în vedere și asemănarea legislației notariale și a competențelor cu care sunt învestiți. Experiența notariatului italian poate reprezenta un model inclusiv din persepectiva digitalizării profesiei notariale.

Profesia de notar în cele două țări se bazează pe echidistanță și imparțialitate, iar prin competențele conferite prin lege, notarul îndeplinește o funcție socială de mare importanță, fiind în slujba cetățenilor în toate momentele mărunte, dar și importante ale vieții și are obligația legală de a-i ocroti și asista pe cei mai slabi sau defavorizați, ca minorii sau persoanele vârstnice. Atât președintele Camerei Notarilor Publici Brașov, dl notar public Nicușor Crăciun, cât și președintele Consiliului Notarial Pisa, dott. Claudio Calderoni, și-au manifestat pe deplin satisfacția încheierii acestui protocol de înfrățire având convingerea că această colaborare va veni în primul rând în sprijinul notarilor din cele două regiuni și va deschide noi oportunitați de cunoaștere reciprocă atât pe plan profesional, cât și pe plan cultural și personal.