Există profesii supuse vremurilor și profesii care supun vremurile

Dragi colegi,

Întreaga societate românească trece acum prin momente dificile, momente care pun la încercare răbdarea și calmul fiecăruia dintre noi.

Însă există profesii supuse vremurilor și profesii care supun vremurile, iar trecerea prin tumultul istoriei a dovedit cu prisosință că notarii știu să-și urmeze calea cu determinare și profundă conștiință de breaslă. Cu tocul și călimara, notarii au supus vremurile, fie din cancelariile regale, cu discreție, în umbra deciziilor majore pentru națiune, fie din tranșee, în vremuri cruciale de război pentru reîntregirea neamului românesc. De la apariția primelor înscrisuri notariale în Transilvania până la notariatul public aflat în era digitalizării, profesia noastră a parcurs un drum de succes, important în consolidarea statului român. Astăzi, notarii se dovedesc a fi un corp profesional de elită, modern, dinamic, apt să răspundă profesionist tuturor așteptărilor instituțiilor statului și cetățenilor.

Ultimul sfert de secol, în mod deosebit, a marcat evoluția profesiei noastre printr-un trend constant ascendent, axat cu prioritate pe adaptarea rapidă la provocările dinamice generate de procesul de democratizare al țării și trecerea la economia de piață. Rolul notarilor în societatea românească a crescut vertiginos, susținut de modificări legislative care au lărgit considerabil lista atribuțiilor și competențelor. Însă acest lucru nu ar fi fost posibil dacă în paralel cu provocările generate de schimbările economice și politice, profesia noastră nu ar fi acționat proactiv și anticipativ la provocările erei informaționale prin care trecem. În fapt, digitalizarea activităţii notariale constituie astăzi obiectivul principal al notariatului român, într-un context evident al dezvoltării tehnologiilor informaţionale care ne înconjoară și fără de care nicio profesie nu va putea supraviețui. Smartphone-ul cu care vorbim și cu care fotografiem un document important, tableta pe care ne citim e-mailurile, computerul pe care lucrăm actele notariale, televizorul smart la care urmărim știrile, toate fac parte astăzi din viața noastră de zi cu zi. Mașina de scris a rămas o palidă amintire.

Din această perspectivă, profesia notarială s-a dovedit constant receptivă la progres și inovație. Dezvoltarea registrelor notariale, bunăoară, a oferit un instrument informatic solid, care și-a dovedit din plin utilitatea, informațiile din registre fiind eliberate nu doar notarilor publici, ci și instituțiilor publice și oricăror persoane fizice și juridice interesate, în condițiile legii. Cât despre semnătura electronică, încă din 2009, UNNPR a promovat acest mijloc sigur de acces la informații confidențiale, venind în întâmpinarea cerințelor și necesităților de securitate digitală.

De altfel, în anul 2012, cu ocazia lucrărilor Congresului al XI-lea al Notarilor Publici din România, colega noastră Doina Rotaru a prezentat un program informatic original privind evidența centralizată a tuturor actelor autentice instrumentate de notarii publici din România, program căruia i-a dat numele de ANA (pentru a vă reaminti, i-a spus și „găleata”).

Unii dintre colegi nu au înțeles sensul propunerii, au considerat că încă nu suntem pregătiți, că se încalcă secretul profesional (??!!), că nu toți ne pricepem la IT, că se pot copia actele originale (de către cine și de ce??!!), că va trebui angajat un om în plus etc.

         Și, uite așa, am pierdut 8 (opt) ani foarte importanți, timp în care am fi putut progresa foarte mult în implementarea digitalizării activității notariale.

           Am făcut această paranteză deoarece unii dintre colegii noștri se întreabă acum retoric de ce la francezi se pot semna acte la distanță și la noi nu!

          Iată ce declarau recent colegii francezi într-un comunicat de presă:

         „Apropo de efectuarea actelor autentice:

Decretul nr. 395/2020 din 3 aprilie 2020, necesar în contextul crizei sanitare, se înscrie în cadrul elaborării actelor autentice care a evoluat profund, cel puțin în ultimii ani.

În 2006, a fost implementată semnătura securizată a actului autentic pe suport electronic, astăzi 90% sunt digitalizate, actele fiind depuse în Minutierul centralizat electronic comun pentru întreaga profesie (MICEN). Începând cu anul 2017, notariatul a încurajat echiparea birourilor cu soluții de videoconferință. Primul act autentic la distanță s-a semnat în octombrie 2016 (având la fiecare extremitate a legăturii notari dotați cu echipament agreat pentru videoconferință și clienții lor). În primăvara acestui an, 2020, CSN a avansat cu acest proiect care autorizează actul notarial la distanță în timpul crizei sanitare, întrucât clientul nu se mai poate apropia fizic de notarul său.”

Mai mult, în ultimii doi ani, o echipă completă de notari și de specialiști IT a lucrat intens la dezvoltarea unei aplicații informatice complexe de gestionare a întregii activități dintr-un birou notarial – iNot România. Aplicația se află în fază finală, urmând ca din luna iunie să fie oferită gratuit notarilor interesați spre testare și ulterior spre deplină folosire. Cu ajutorul iNot, notarii pot avea o evidență clară a tuturor dosarelor în lucru sau finalizate, a documentelor, clienților și imobilelor din dosare. Tot din aplicație, notarii pot accesa registrele, precum și celelalte baze de date de interes ale instituțiilor publice partenere, pot trimite e-mailuri, pot scana și printa documentele, își pot actualiza agenda de lucru și pot verifica activitatea secretariatului din biroul notarial. Implementarea aplicației iNot România la nivel național va reprezenta un salt extrem de important în procesul de digitalizare a activității notariale.

Desigur, nu ne vom opri aici, însă este imperios să precizăm că fiecare demers în direcția dezvoltării informatice a activității notariale a fost atent gândit, cu grijă construit, astfel încât să nu aducă în niciun fel atingere nivelului de încredere, de seriozitate și de profesionalism pe care notariatul public l-a câștigat ca partener activ al Justiției, al Statului și al Cetățeanului. Aproape trei decenii de acțiuni responsabile și fundamentate au construit notariatului românesc imaginea de gardian al interesului public, de păstrător al valorilor și principiilor ferme care însoțesc statutul de autoritate publică cu dimensiune juridică.

Iată de ce, după realizarea acestui program, va mai fi necesar un singur pas pentru a pune în practică semnarea actelor la distanță, dar aceasta după o fundamentare analitică, detaliată, riguroasă în ceea ce privește impactul ulterior atât asupra protecției informațiilor clienților și instituțiilor publice, cât și asupra activității notariale.

Cu certitudine, dinamica unei societăți digitalizate ne va obliga să ținem pasul și probabil că nu va mai trece mult timp până când notariatul român va dezvolta capabilităţi pentru a autentifica raporturi juridice bilaterale între persoane care sunt prezente în acelaşi moment în spații fizice diferite. Dovada raportului juridic va fi înlocuită de semnătura electronică, însă nu suntem încă în etapa în care acordul la distanță și teleconferințele pot fi soluții pentru munca notarială, câtă vreme condițiile legislative și de securitate cibernetică nu sunt îndeplinite. În plus, s-a dovedit că soluțiile generate în anumite momente de presiune și tensiune socială nu pot oferi mecanisme de lucru viabile, mai ales atunci când pot aduce atingere standardelor profesionale conturate cu claritate într-o istorie îndelungată de activitate notarială. De aceea, fiecare pas în direcția dezvoltării informatice a muncii noastre trebuie făcut cu calm, cu atenție și doar după o riguroasă analiză.

Suntem deschiși oricărei propuneri de modernizare informatică și credem că noi, notarii români, în calitate de posesori nu doar ai unei zestre juridice cruciale pentru sistemul de justiție, ci mai ales ai unei experiențe substanțiale în relația cu beneficiarii actului notarial, suntem cei mai în măsură să generăm energie profesiei în direcția digitalizării integrale. De aceea, avem încredere că, atunci când activitățile notariale se vor relua în condiții de normalitate, când România se va întoarce la parcursul ei firesc în condiții de calm și de rutină, împreună vom identifica cele mai bune soluții.