Scurta introducere în dreptul inteligenței artificiale realizată de autoarea Elena Lazăr abordează o temă de maximă actualitate la nivel global în contextul dezvoltării accelerate a sistemelor de inteligență artificială care, într-un mod expansionist, reușesc să cucerească din ce în ce mai mult teritoriu în tot ansamblul activităților umane. Nu sunt suficiente decât câteva secunde pentru a realiza că, în orice moment, avem la îndemână cel puțin un mecanism ce utilizează inteligența artificială pentru a veni în sprijinul acțiunilor noastre.

Inteligența artificială (IA) reprezintă un sistem de mecanisme de tehnologii cu evoluție în cascadă extrem de rapidă, care poate aduce o serie nelimitată de beneficii în mai toate sferele economice, sociale, politice, prin procesarea facilă a bazelor semnificative de date, optimizarea previziunilor, operațiunilor și rezultatelor, alocării resurselor, personalizarea furnizării de servicii, gestionarea, păstrarea, arhivarea și corelarea informațiilor în domenii esențiale societății: economie, industrie, agricultura, administrație, justiție, mediu, sănătate, finanțe, atât în sectorul public și privat, cât și în zona personală.

Din această perspectivă, prezența din ce în ce mai consistentă a sistemelor IA impunea crearea unui cadru legal care să promoveze adoptarea unei inteligențe artificiale (IA) de încredere, centrate pe factorul uman, asigurând în același timp un nivel ridicat de protecție al persoanei în ceea ce privește sănătatea, siguranța și respectarea drepturilor fundamentale sau al societății vizând apărarea democrației și a statului de drept.

          Lucrarea de față tratează principiile și normele adoptate la nivel european pentru reglementarea inteligenței artificiale în directă concordanță cu prioritățile politice ale Comisiei europene pentru mandatul 2019-2024 privind crearea “unei Europe adaptate la era digitală“[1]. Analiza conturează cadrul legal european și dezvoltă aspectele juridice esențiale promovate prin Regulamentul privind inteligența artificială[2] – act normativ în vigoare de la data de 1 august 2024 –, în materia răspunderii IA (răspunderea individuală delictuală, contractuală, penală și statală), protecția drepturilor de autor (cerințe legale și încălcarea normelor), drepturile omului și dreptul umanitar raportate la inteligența artificială (dreptul la a nu fi discriminat, protecția datelor cu caracter personal, dreptul la exprimare și la alegeri libere), utilizarea IA în activități ostile (legiferarea utilizării armelor inteligente), moderarea conținutului online și rețelele sociale (obligațiile impuse platformelor de socializare). În directă concordanță cu motivul adoptării regulamentului european, circumstanțele legate de aplicarea, utilizarea specifică și de nivelul de dezvoltare tehnologică al IA pot genera riscuri și aduce prejudicii materiale, morale, inclusiv de natură fizică, psihologică, socială sau economică lezând drepturile fundamentale ale omului. În acest sens, materialul de față tratează măsurile adoptate de legiuitorul european astfel încât norma de reglementare privind sistemele IA să respecte securitatea juridică, să faciliteze convergența internațională și integrarea la nivel global, oferind posibilitatea implementării și dezvoltării în siguranță a tehnologiilor IA în toate sferele de influență.

Despre autor: Elena Lazăr

Studii absolvite:

• Facultatea de Drept a Universității din București;
• Colegiul juridic franco-român de studii europene, Paris I Panthéon‑Sorbonne
• Masterat în Dreptul internațional și european al afacerilor, Facultatea de Drept a Universității Paris I Panthéon‑Sorbonne;
• Masterat în Drept privat, Facultatea de Drept a Universității din București;
• Doctor în drept (Magna cum laude) al Facultății de Drept a Universității din București, în domeniul protecției drepturilor omului;
• Postdoctorat în domeniul protecției drepturilor omului;
• Stagiu postdoctoral în Dreptul noilor tehnologii la Universitatea Paris Panthéon Assas.

Activitate profesională (în prezent):

• Avocat titular al Cabinetului de avocat „Lazăr Elena”,
• Conferențiar universitar al Facultății de Drept a Universității din București;
• Expert pentru Institutul International de la Siracusa pentru justiție penală și drepturile omului;
• Redactor executiv al Revistei Române de Drept Internațional.

Publicații:

• „La jurisprudence CEDH post Barbulescu dans le contexte de surveillance des employées – évolution et conséquences”, Noua Revistă de Drepturile Omului, nr. 1/2018;
• „Juridiction et cybercriminalité”, Revue TIC, Innovation et droit international, Pedone, 2017;
• „The Role Played by the Kadi Judgements to Articulating the UN Legal System with the EU Legal System”, Revista Română de Drept Internațional, iunie‑decembrie 2016;
• „Los ciberataques: una noción sin tipificación, pero con un futuro”, Anuario de Derecho Internacional, vol. 22/2018;
• „L’impact de l’intelligence artificielle sur les relations de travail à la lumière du système CEDH”, Noua Revistă de Drepturile Omului, nr. 3/2019;
• Data Protection Regulations: Overview of the Romanian Legislation and Deficiencies, Springer International Publishing, 2020 (coautorat);
• Dreptul european al internetului (coautorat), două ediții, Hamangiu, București (ed. a 2‑a, 2024);
• Regimul juridic european al prelucrării datelor cu caracter personal (coautorat), C.H. Beck, București, 2023;
• „Utilizarea IA și a noilor tehnologii în detrimentul cetățenilor. Sistemul de credit chinez”, Curierul Judiciar, nr. 9/2021, vol. 20;
• „Operațiunile cibernetice și reglementarea juridică lacunară a acestora în dreptul internațional”, Curierul Judiciar, nr. 11/2021, vol. 20;
• „Privacy and Security of Health Data‑What’s at Stake?”, Regulating cyber technologies, World Scientific Connecting Great Minds, 2022;
• „Disinformation over Covid – has the sanction regime in Romania been effective”, Media Regulation during the Covid‑19 Pandemic, Ethic Press, 2023;
• „AI discrimination in the light of the ECHR system”, Artificial Intelligence Crime, War, and Justice, Ethic Press, 2023;

Dreptul inteligenței artificiale. O scurtă introducere, Hamangiu, 2024.

[1] În iunie 2018, Comisia Europeană a numit 52 de experți în noul grup la nivel înalt pentru inteligența artificială (AI HLEG – high-level expert group on artificial intelligence) format din reprezentanți ai mediului academic, ai mediului de afaceri și  mediu și lung legate de inteligența artificială (IA) și va elabora proiecte de orientări de etică cu privire la aspecte legate de corectitudinea, siguranța, transparența, viitorul muncii, impactul asupra respectării drepturilor fundamentale, inclusiv a vieții private și a protecției datelor cu caracter personal, a demnității, a protecției consumatorilor și a nediscriminării.

[2] Regulamentul UE nr. 2024/1689 de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 300/2008, (UE) nr. 167/2013, (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1139 și (UE) 2019/2144 și a Directivelor 2014/90/UE, (UE) 2016/797 și (UE) 2020/1828