În siajul pandemic, într-o societate răscolită de temeri și blocată în conceptul „distanțării sociale”, tema digitalizării și a profesionistului robot este tot mai vizibilă și tot mai prezentă.

Știri precum „a fost angajat primul avocat robot”, „în Estonia primul judecător robot judecă cauze civile” sau „apare notarul digital” ne provoacă în egală măsură interesul și fantezia profesională.

Depășind imaginea unui robot îmbrăcat în roba judecătorului și spaima generată de posibilitatea unui blocaj tehnic, reușind să evităm scenariile ce proiectează programări abuzive ale tehnologiei, evoluția societății și a profesiei în mod special ne obligă să abordăm acest subiect și să-l integrăm într-o strategie prioritară față de profesia noastră.

De altfel, acest lucru în privința profesiei de notar s-a întâmplat într-un mod vizionar cu câțiva ani în urmă, odată cu crearea registrelor notariale și lansarea proiectului INOT. Tocmai acesta este argumentul pentru a face următorii pași spre digitalizare.

Avem infrastructura de care alte profesii nu beneficiază. Avem un management profesional modern și deschis digitalizării. Avem toate premisele unei dezvoltări digitale înțelepte și fără riscuri pentru clienții noștri. Epopeea digitalizării începută de câțiva ani trebuie să continue construind împreună o strategie și un calendar în acest sens.

În ce măsură digitalizarea activității notariale va include și folosirea inteligenței artificiale, cum și când se va întâmpla acest lucru, rămâne ca o evaluare profundă și detaliată să o stabilească.

Este clar totuși că atât inteligența artificială, cât și digitalizarea reprezintă concepte ce nu mai aparțin viitorului, ci sunt valori și instrumente ale prezentului.

Conform definiției Kaplan și Haentein, „inteligența artificială reprezintă capacitatea unui sistem de a interpreta datele externe, de a învăța din astfel de date și de a folosi ceea ce a învățat pentru a-și atinge obiectivele și sarcinile printr-o adaptare flexibilă”.

Conform Mediafax.ro, „până în anul 2025, piața globală a inteligenței artificiale va atinge, conform estimărilor, valoarea de 60 miliarde de dolari, în urma progreselor, PIB-ul global urmând să crească cu 15.100 de miliarde de dolari, iar productivitatea la nivel de companie cu 40%”.

Izabela Cutieru, autoarea articolului citat mai sus, amintește că aproximativ 75% din dispozitivele electronice pe care le folosim dispun de o formă sau alta de inteligență artificală.

Cu asemenea argumente și evaluări este greu, dacă nu imposibil, să te opui sau să ignori trendul digitalizării și pe cel al inteligenței artificiale.

Dacă luăm în calcul faptul că încă de la începutul anului trecut statele membre ale Uniunii Europene au semnat o celebră „declarație de cooperare în domeniul inteligenței artificiale” – dorind să realizeze o rezistență de echilibru a preocupărilor existente în materie atât în Statele Unite, cât și în țările asiatice, este ușor de constatat globalizarea acestui subiect.

Chiar dacă inițial țara noastră a amânat semnarea unui asemenea document, ulterior a adoptat Memorandumul privind aprobarea semnării de către România a declarațiilor propuse de către Comisia Europeană, privind cooperarea în privința inteligenței artificiale și lansarea radarului privind inovarea și dezvoltarea tehnologiei blockchain, la nivel european.

Conform Mediafax.ro, toate acestea au impus încercarea concretă de aplicare a Strategiei Naționale privind Agenda Digitală „cu accent asupra infrastructurii de comunicații, gradul de conectare a gospodăriilor la internet și educarea digitală a populației”.

Dacă toate aceste informații le plasăm în același tablou global cu știrea prin care aflăm că Silent Eight, un program conceput în Singapore face posibil ca utilizând inteligența artificială să se identifice și blocheze tranzacțiile considerate ilegale chiar înainte ca acestea să se materializeze, putem să intuim cu ușurință magnitudinea acestui fenomen.

Izabela Cutieru, autoarea articolului citat în prezentul editorial, furnizează o serie de informații menite fără doar și poate să ne pună pe gânduri și să ne dea argumente pentru prioritizarea unei strategii privind digitalizarea și folosirea tehnologiilor bazate pe inteligență artificială.

„Martin Markiewicz, fondator al Silent Eight, susține că inteligența artificială este mai eficientă decât metodele clasice, utilizate în prezent de către bănci. Sistemul Silent Eight funcționează prin colectarea și analizarea datelor regăsite în mii de documente, devenind mai inteligent și mai eficient pe măsură ce face acest lucru.

Un nou software este utilizat în Japonia, pentru monitorizarea limbajului corporal al cumpărătorilor, în căutarea unor semne care ar putea indica intenția acestora de a fura.”

Toate aceste informații nu fac decât să ne creioneze preocuparea globală și impactul acestor tehnologii în viața fiecăruia.

Cu toate acestea, dezbaterile privind limitarea inteligenței artificiale, posibilitatea dezvoltării infracționalității cibernetice și mai ales preocupările privind cât de morală este folosirea acestei tehnologii apar tot mai des în spațiul public.

Situația regretabilă a arestării eronate a unui student ca urmare a utilizării programului de inteligență artificială folosit de magazinele Apple nu a făcut decât să întărească tabăra contestărilor și temerea celor ce se lasă dominați de scenariile filmelor SF în care roboții conduc lumea folosindu-se de oameni ca de niște simpli executanți.

Încercând să depășim toate aceste argumente pro sau contra, momente de teamă sau entuziasm, concluziile ce se impun sunt clare și fără echivoc.

Digitalizarea și folosirea tehnologiei inteligenței artificiale și-au câștigat locul în cotidian și s-au plasat în topul preocupărilor de dezvoltare instituțională și socială.

În editorialul din nr. 2/2020 al Buletinului Notarilor Publici, președintele Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, dr. Dumitru Viorel Mănescu, propunea o temă și un titlu relevant și pentru preocupările propuse de acest editorial – „Există profesii supuse vremurilor și profesii care supun vremurile”.

Cu acest titlu concluzionăm acest material subliniind că secretul dezvoltării profesiei noastre este tocmai deschiderea cu care se abordează subiecte ce pot ține de viitor, realizarea unor veritabile strategii de construire a ceea ce urmează; secretul dezvoltării constă și în puterea de a evada din trecut și a ne ancora în prezent preocupați și pregătiți să pășim în viitor.

Suntem profesia care „supune vremurile” în interesul legitim al cetățeanului și al societății.