Rezumat: Documentarea de față are ca punct de plecare situația întâlnită în practică în care succesibilul nu are cunoștință despre întinderea masei succesorale rămase după de cuius, fiind în imposibilitatea indicării componenței activului și a pasivului moștenirii.

La dezbaterea succesiunii, părțile au interesul să indice și să depună în dovedire înscrisuri din care să rezulte compunerea masei succesorale, lipsa acestor informații fiind de natură să creeze dificultăți cu privire la efectuarea procedurii notariale. În acest scop, interogarea registrelor publice ținute de autoritățile statului sau solicitarea adresată instituțiilor private ce dețin astfel de date poate fi o soluție utilă în demersul necesar stabilirii emolumentului succesoral care îi revine efectiv unui moștenitor, legatar universal sau cu titlu universal.

Cuvinte-cheie: activ, pasiv, succesiune, masa succesorală, registre publice

Premise: Persoana cu vocație succesorală, cetățean străin, află despre decesul autorului moștenirii, în condițiile în care a rămas singura rudă în viață a acestuia. Dat fiind gradul îndepărtat de rudenie și lipsa unei legături dintre defunct și succesibil motivată de diferențele spațio-temporale intervenite între aceștia, sarcina identificării situației materiale a autorului existente pe teritoriul României devine un exercițiu legal ce presupune efectuarea unor demersuri suplimentare imperative dezbaterii moștenirii.

Calculul masei succesorale presupune stabilirea activului net al moștenirii, ce rezultă după scăderea pasivului (debitelor) din activul brut compus din suma tuturor bunurilor cu valoare patrimonială existente în patrimoniul succesoral la data deschiderii moștenirii.

Activul brut se determină prin identificarea tuturor bunurilor mobile și imobile aparținând defunctului, drepturilor reale principale, drepturilor de creanță, drepturilor patrimoniale de proprietate intelectuală, legatelor sau donațiilor de bunuri viitoare, titlurilor de valoare și a altor instrumente financiare, acțiuni/părți sociale deținute în cadrul persoanelor juridice, indemnizații din asigurări, dreptului de folosință asupra locului de înmormântare – concesionat pe durată nelimitată, acțiunilor patrimoniale în privința cărora defunctul deținea un drept – litigios sau neexercitat – etc. Bunurile fără valoare patrimonială nu pot fi incluse în activul brut.

Având în vedere norma civilă, în situația dată devine utilă, cel puțin în primă fază, soluția interogării registrelor publice ținute de autoritățile abilitate prin lege sau altor instituții care pot elibera informații persoanelor interesate sau care justifică un interes, după caz. Justificarea interesului poate fi dovedită pe baza înscrisului ce atestă calitatea de moștenitor, eliberat în România sau în străinătate (cu respectarea cerințelor legale privind actele cu elemente de extraneitate). Indiferent de situația ce conduce la stabilirea vocației succesorale, calitatea de moștenitor se instrumentează potrivit legii care guvernează moștenirea și se constată fie de instanță, fie de profesionistul dreptului abilitat să procedeze la eliberarea documentului în dovedirea legăturii cu defunctul.

În principiu, documentele eliberate de instituțiile abilitate au rol de informare, ceea ce înseamnă că nu întrunesc elementele constitutive ale unui act prin care se atestă un drept de proprietate sau alte drepturi reale, însă se poate proceda, ulterior, la procurarea, în formă materială, a înscrisurilor ce dovedesc aproprierea bunurilor imobile sau mobile, a drepturilor ce intră în componența activului, precum și a oricăror debite ce alcătuiesc pasivul moștenirii.

Printre demersurile ce pot fi efectuate pentru obținerea de informații punctuale privind compunerea masei succesorale, se numără accesarea și interogarea registrelor publice, precum și a instituțiilor de profil, după cum urmează:

1. Identificarea proprietăților imobiliare prin interogarea Registrului de proprietari – ANCPI

Pentru identificarea imobilelor ce aparțin persoanelor fizice sau juridice, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară efectuează verificări și furnizează informații în format electronic, în urma consultării Registrului proprietarilor la nivel național.

Cererea de consultare a Registrului proprietarilor în format electronic are ca obiect interogarea bazei de date a sistemului integrat de cadastru și carte funciară cu privire la calitatea de titular al dreptului de proprietate asupra unuia sau mai multor imobile înregistrate în cartea funciară, în limita datelor puse la dispoziție de către beneficiar.

Cererea ce are ca obiect Referat consultare registru proprietari la nivel național poate fi depusă prin poștă sau pe adresa de e-mail: consultare@ancpiso; va conține toate datele de identificare ale persoanei pentru care se solicită verificarea, respectiv: nume, prenume/denumire, CNP/CUI, și va fi însoțită de copia unui act valabil care atestă identitatea deponentului, eliberarea informațiilor fiind condiționată de achitarea tarifelor legale în vigoare, precum și de respectarea prevederilor procedurii prevăzute în linkul: https://www.ancpi.ro/wp-content/uploads/2021/05/consultare-registru-proprietari.pdf.

Cererile pentru care se constată îndeplinirea tuturor cerințelor vor fi soluționate cu emiterea unui referat ce reflectă situația bunurilor imobile cu care o anumită persoana fizică sau juridică figurează sau a figurat înregistrată ca proprietar în baza de date a sistemului integrat de cadastru și carte funciară.

Documentul eliberat va cuprinde, în funcție de mențiunea expresă făcută în cuprinsul cererii, atât situația pozițiilor active (situația juridică actuală a proprietății asupra imobilelor identificate), cat și inactive din cartea funciară (imobilele care s-au aflat în proprietate), înscrise pe numele persoanei fizice/juridice nominalizate în cerere, prin indicarea numărului cadastral și de carte funciară atribuite acestora, astfel cum sunt ele evidențiate de aplicație la momentul interogării.

Rezultatul verificărilor va avea în vedere exclusiv informațiile privitoare la dreptul de proprietate asupra imobilelor și nu va cuprinde mențiuni referitoare la alte drepturi reale sau sarcini ce figurează înscrise în cartea funciară pe numele persoanei fizice sau juridice ce face obiectul cererii (de exemplu, dreptul de gaj, dreptul de ipotecă, privilegiile etc.) ori fapte juridice, drepturi personale sau raporturi juridice privitoare la proprietate.

Pentru orice alte informații sau copii ale documentelor în legătură cu situația identificată, beneficiarul va fi îndrumat către BCPI-uri, acestea fiind depozitare ale arhivei de cadastru și carte funciară pentru imobilele din raza lor de activitate teritorială.

• Conturi deținute la instituții financiar-bancare[1]

Băncile și instituțiile de credit sunt obligate să păstreze confidențialitatea în legătură cu datele, conturile clienților, sumele existente, precum și cu tranzacțiile efectuate de titularul contului.

Cu toate acestea, potrivit art. 113 lit. a) din O.U.G. nr. 99/2006, informații de natura secretului bancar pot fi furnizate, în măsura în care acestea sunt justificate de scopul pentru care sunt cerute, la solicitarea titularului de cont sau a moștenitorilor acestuia, inclusiv a reprezentanților legali și/sau statutari, ori cu acordul expres al acestora, la solicitarea instanței, în scopul soluționării diferitelor cauze deduse judecății, la solicitarea executorului judecătoresc, în scopul realizării executării silite, pentru existența conturilor debitorilor urmăriți, la solicitarea notarului, în cadrul procedurii succesorale notariale.

În cererea scrisă adresată instituției de credit trebuie să se precizeze temeiul legal al solicitării de informații, identitatea clientului la care se referă informațiile confidențiale care se solicită, categoria informațiilor solicitate și scopul pentru care se solicită acestea.

În consecință, pentru identificarea conturilor bancare la nivel național aparținând defunctului este necesară formularea unor solicitări adresate instituțiilor bancare de pe teritoriul României, aceasta transmițându-se fiecărei instituții financiar-bancare în parte, la sediul central cu care figurează înregistrată persoana juridică (nu la filiale sau sucursale).

• Calitatea de acționar deținută în cadrul unei/unor persoane juridice prin interogarea Registrului comerțului la nivel național – ONRC

Informații cu privire la deținerea de către defunct de acțiuni/părți sociale în cadrul unei/ unor persoane juridice (PJ), întreprinderi familiale (IF) sau al oricărei forme de constituire prevăzute de Legea nr. 31/1990, precum și a calității de persoană fizică autorizată (PFA), întreprinzător persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale (II) se pot obține din consultarea registrului central al comerțului – ținut la nivel național de către Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Oficiul registrului comerțului este obligat să elibereze, pe cheltuiala persoanei care a făcut cererea, copii certificate de pe înregistrările efectuate în registru și de pe actele prezentate, precum și informații despre datele înregistrate în registrul comerțului și certificate constatatoare că un anumit act sau fapt este ori nu este înregistrat.

Interogarea registrelor publice se poate face pe baza cererii de eliberare informații pe serii de firme grupate în funcție de un criteriu – cu arătarea interesului solicitantului; se vor furniza informații punctuale privind datele de identificare firmă: denumirea, numărul de ordine în registrul comerțului, codul unic de înregistrare, sediul social, starea firmei, cu indicarea criteriului de selecție, în această situație, numele titularului.

Documentele specifice activității registrului comerțului, precum și instrumentele de obținere a informațiilor din baza de date a registrului comerțului sunt puse la dispoziția utilizatorilor pe portalul: https://portal.onrc.ro. Date utile pot fi accesate și pe pagina de internet a instituției – https://www.onrc.ro.

• Acțiuni deținute la companiile listate la bursă – Depozitarul Central

Depozitarul Central este instituția care ține evidența registrelor companiilor de pe bursă și asigură compensarea și decontarea tranzacțiilor realizate pe Bursa de Valori București (BVB).

Depozitarul Central gestionează două secțiuni privind acțiunile depozitate ale investitorilor:

• prima secțiune cuprinde persoanele care dețin acțiuni, dar care nu au deschis un cont la o firmă de brokeraj sau care au cerut expres ca titlurile deținute să fie transferate în această secțiune (în general, investitori inactivi),
• iar a doua secțiune cuprinde persoanele care au un cont deschis la o firmă de brokeraj (în general, investitori activi).

Verificarea acțiunilor deținute de acționari se poate efectua pe baza unui extras de cont care reprezintă dovada dreptului de proprietate asupra unui anumit număr de instrumente financiare la o anumită dată.

În cazul decesului titularului de cont, pentru includerea în masa succesorală a titlurilor de proprietate asupra instrumentelor financiare deținute de defunct, moștenitorii pot obține de la Depozitarul Central extrase/sumare de cont pentru defunct pe baza cererii de eliberare a extrasului/sumarului de cont, a copiei certificatului de deces al titularului de cont și a actului de identitate al potențialului moștenitor care solicită eliberarea extrasului/sumarului de cont aferent instrumentelor financiare deținute de defunct, precum și a dovezii de achitare a tarifului aferent operațiunii de eliberare a informației.

Pentru operațiunile solicitate la sediile participanților sau la sediul Depozitarului Central, deținătorul de instrumente financiare trebuie să prezinte, în original, documentele ce stau la baza solicitării.

Informațiile privind condițiile de emitere a înscrisului sunt menționate pe site-ul: https://www.roclear.ro/Detinatori/DetinatoriEmitereExtras.

• Interogarea Biroului de Credit pentru obținerea informațiilor referitoare la eventuale produse de creditare, leasing sau asigurări, în scopul determinării pasivului

Biroul de Credit S.A. – persoană juridică cu acționariat format din instituții financiare[2] – își desfășoară activitatea pe teritoriul României și are ca obiect, în principal, colectarea, prelucrarea și centralizarea datelor privind portofoliul de clienți ai participanților, în scopul stabilirii ratei de scoring al clientelei. Instituția acordă instituțiilor bancare informații actualizate și consistente referitoare la persoanele fizice sau juridice care au contractat credite de la bănci sau societăți financiare, au achiziționat un produs în sistem leasing sau au fost asigurate împotriva riscului de neplată de o societate de asigurări.

Categoriile de date prelucrate de către Biroul de Credit sunt următoarele:

• date de identificare ale persoanei vizate;
• date referitoare la angajator;
• date referitoare la produsele de tip credit solicitate/acordate;
• date referitoare la evenimente care apar în perioada de derulare a produsului de tip credit (cum ar fi cele referitoare la restructurarea/refinanțarea, darea în plată, cesiunea contractului de credit, cesiunea creanței);
• date referitoare la relațiile cu alte conturi: informații referitoare la produse de tip credit la care persoana vizată are calitatea de codebitor și/sau garant;
• date referitoare la insolvență: informații referitoare la persoanele vizate față de care s-a deschis o procedură de insolvență;
• numărul interogărilor efectuate de participanți pentru persoana vizată.

Persoana vizată își poate exercita dreptul de acces (solicitarea situației înscrierii) în mod direct, prin accesarea securizată a site-ului Biroului de Credit, la participant – personal sau pe cale electronică sau la Biroul de Credit – printr-o scrisoare transmisă prin poștă.

Modalitatea de accesare a datelor menționate se poate consulta pe site-ul instituției: https://www.birouldecredit.ro.

• Participația la Pilonul II de pensie

Potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) lit. a) din Norma nr. 27/2017 privind utilizarea activului personal net al participantului la un fond de pensii administrat privat, act normativ ce pune în aplicare prevederile Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, beneficiarul (participantului decedat) are dreptul, după caz:

• fie la cumularea conturilor la un singur fond de pensii administrat privat, dacă are calitatea de participant la un fond de pensii administrat privat;
• fie la plata unică a contravalorii cotei-părți cuvenite din activul personal net al participantului decedat sau plăți eșalonate, la cerere, dacă nu are calitatea de participant.

Pentru a primi contravaloarea activului personal net, fiecare beneficiar, personal sau prin mandatar, poate depune la administratorul fondului de pensii administrat privat cererea scrisă prin care solicită plata drepturilor cuvenite, atașând, în susținere, documentele doveditoare privind interesul juridic: certificatul de deces, certificatul de moștenitor/legatar, certificatul de moștenitor suplimentar, actul de partaj voluntar sau hotărârea judecătorească definitivă, după caz, din care să rezulte calitatea de moștenitor/legatar și cota-parte cuvenită din activul personal net al participantului decedat, actul de identitate sau procură specială și autentică, în cazul mandatarului.

Informații cu privire la fondul de pensii, precum și cu privire la instituția care administrează pensia privată Pilon II se pot afla de pe linkul: https://data.asfromania.ro/scr//petitiiFP.

• Cu privire la drepturile de autor și drepturile conexe sau/și drepturile de proprietate industrială
• În domeniul dreptului de autor și al drepturilor conexe, protecția proprietății intelectuale se realizează de către Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), instituție ce ține registrele naționale în materie: Registrul Național al Copiei Private, Registrul Național al Fonogramelor, Registrul Național de Opere, Registrul Național al Multiplicatorilor, Registrul Național al Videogramelor, Registrul Național al Programelor pentru Calculator. Gestiunea drepturilor, a categoriilor de drepturi, tipurilor de opere sau de alte obiecte protejate intră în sfera de competență a organismelor de gestiune colectivă[3].

Dreptul la eliberarea titlului de protecție, drepturile ce decurg din cererea de înregistrare, precum și drepturile născute din înregistrare pot fi transmise, în tot sau în parte, pe cale succesorală.

Informații privind consultarea registrelor publice se pot obține de pe site-ul: https://orda.ro/.

• Protecția proprietății industriale se realizează de către Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, drepturile se transmit prin moștenire legală sau testamentară, potrivit dreptului comun, fără vreo limitare specială în timp în persoana moștenitorilor, față de drepturile recunoscute defunctului. Transmiterea prin moștenire a acestor drepturi produce însă efecte față de terți începând cu data publicării în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială a mențiunii transmiterii înregistrate la OSIM. BOPI (Buletinul Oficial de Proprietate Industrială) cuprinde 3 secțiuni: Desene și modele, Brevete de Invenție și Mărci; pentru obținerea informațiilor conținute în Registrul de cereri depuse se poate consulta site-ul: https://www.osim.ro/despre-osim/interes-public/solicitarea-informatiilor-de-interes-public.

• Indemnizația de asigurare

În principiu, indemnizația de asigurare de persoane plătită de asigurator terțului beneficiar al asigurării nu face parte din bunurile aflate în patrimoniul defunctului și nu poate fi luată în calcul la determinarea activului brut al moștenirii.

Prin excepție însă, potrivit normei civile, dacă survine decesul asiguratului fără desemnarea unui beneficiar, indemnizația de asigurare profită tuturor succesorilor asiguratului, fiind inclusă în masa succesorală și urmând a fi împărțită potrivit regulilor devoluțiunii succesorale.

Desemnarea beneficiarului indemnizației poate avea loc fie la momentul încheierii contractului de asigurare, prin înscrierea unei clauze în acest sens, fie pe parcursul executării contractului de asigurare, printr-o declarație scrisă comunicată asigurătorului de către asigurat sau, cu acordul asiguratului, de către contractantul asigurării, ori printr-o clauză din testamentul întocmit de asigurat.

Norma civilă reglementează plata necondiționată a indemnizației de asigurare, independent de alte sume cuvenite asiguratului. Asemenea sume se pot cuveni asiguratului sau beneficiarului din asigurările sociale, din repararea prejudiciului de cei răspunzători de producerea sa, precum și din sumele primite de la alți asigurători în temeiul altor contracte de asigurare, dispozițiile legale fiind imperative. În acest sens, orice clauză contractuală contrară este sancționată cu nulitatea, prevederile civile interzicând creditorilor asiguratului să urmărească indemnizația de asigurare cuvenită beneficiarilor asigurării sau moștenitorilor asiguratului, după caz.[4]

Date privind polița de asigurare încheiată de către autorul moștenirii pot fi solicitate asigurătorului[5], administratorului de fonduri, intermediarului sau altei entități autorizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, în baza unei cereri atașate documentelor doveditoare privind calitatea de persoană interesată, defunctul și decesul acestuia.

Din informațiile de interes public puse la dispoziție de instituțiile abilitate se poate constata că eliberarea datelor privind interogarea registrelor se efectuează contra cost, acesta urmând a fi suportat de către moștenitori.

Demersurile enunțate nu sunt exhaustive, în funcție de categoria drepturilor ce compun masa succesorală existând necesitatea unor interogări suplimentare; pe de altă parte, o serie de verificări sunt efectuate, inclusiv de către notarul public în îndeplinirea procedurii succesorale, acesta fiind singurul care va aprecia cu privire la modul de soluționare a speței, opțiunile legale existente, particularitățile situației în fapt, precum și asupra înscrisurilor ce trebuie depuse de către părți, în dovedire.

---

[1] Principalele instituții bancare din România, cu precizarea că enumerarea nu este exhaustivă:

1. Alpha Bank; 2. BRCI; 3. Banca FEROVIARA; 4. Intesa Sanpaolo; 5. BCR; 6. BCR Banca pentru Locuinţe; 7. Eximbank; 8. Banca Românească; 9. Banca Transilvania; 10. Leumi; 11. BRD; 12. CEC Bank; 13. Crédit Agricole; 14. Credit Europe; 15. Garanti Bank; 16. Idea Bank; 17. Libra Bank; 18. Vista Bank; 19. OTP Bank; 20. Patria Bank; 21. First Bank; 22. Porsche Bank; 23. ProCredit Bank; 24. Raiffeisen; 25. Aedificium Banca pentru Locuinte; 26. UniCredit; 27. Alior Bank; 28. BLOM Bank France; 29. BNP Paribas; 30. Citibank; 31. ING; 32. TBI Bank.

Sursa: https://www.cursbnr.ro/lista-banci

[2] 1. Banca Comercială Română S.A.; 2. BRD – Groupe Société Générale S.A.; 3. Raiffeisen Bank S.A.; 4. Banca Transilvania S.A.; 5. UniCredit Bank S.A.; 6. CEC Bank S.A.; 7. ING Bank N.V. Amsterdam – Sucursala București; 8. First Bank S.A.; 9. Alpha Bank Romania S.A.; 10. Credit Europe Bank (Romania) S.A.; 11. Banca Românească S.A.; 12. ProCredit Bank S.A.; 13. Banca Comercială Intesa SanPaolo România S.A.; 14. Patria Bank S.A.; 15. Crédit Agricole Bank Romania S.A.; 16. Libra Internet Bank S.A.; 17. Bank Leumi Romania S.A.; 18. MARFIN Bank; 19. Garanti Bank S.A.; 20. Idea Bank S.A.

[3] Organismele de gestiune colectivă sunt următoarele: ADPFR – Asociația pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme din România; AOTO – Asociația Opera Teologică Ortodoxă; ARAIEX – Asociația Română pentru Artiști Interpreți sau Executanți; COPYRO – Societate de gestiune a drepturilor de autor; CREDIDAM – Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți; DACIN SARA – Societatea pentru Drepturi de Autor în Cinematografie și Audiovizual – Societatea Autorilor Români din Audiovizual; OSRO – Opera Scrisă.Ro – Societate de Gestiune a Drepturilor de Autor; PERGAM – Societatea Autorilor și Editorilor Români de Opere Științifice; SOPFIA – Societatea Producătorilor de Film și Audiovizual; UCMR-ADA – Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România – Asociația pentru Drepturi de Autor; UNART – Uniunea Națională a Artiștilor din România; UPFAR-ARGOA – Uniunea Producătorilor de Film și Audiovizual România – Asociația Română de Gestiune a Operelor din Audiovizual; UPFR – Uniunea Producătorilor de Fonograme din România; UPVR – Uniunea Producătorilor de Videograme din România; VISARTA – Societatea de Gestiune Colectivă a Dreptului de Autor în domeniul Artelor Vizuale.

[4] Flavius-Antoniu Baias, Eugen Chelaru, Rodica Constantinovici, Ioan Macovei, Adriana Almăşan, Ana Maria Bârlădeanu, Lacrima Rodica Boilă, Irina Olivia Călinescu, Valentin Cîlţea, Sevastian Cercel, Mirela Carmen Dobrilă, Nicoleta Rodica Dominte, Emese Florian, Decebal-Adrian Ghinoiu, Cristina Irimia, Codrin Macovei, Alexandru Măglaş, Nicoleta Miclăuş-Bădin, Alin-Adrian Moise, Silviu Munteanu, Cristina Mihaela Nicolescu, Pavel Perju, Gheorghe Piperea, Alina Rădoi, Andreea-Teodora Stănescu, Şerban-Alexandru Stănescu, Anişoara Ştefănescu, Viorel Terzea, Anton Trăilescu, Aurelian-Gabriel Uluitu, Diana Ungureanu, Bogdan Vişinoiu, Cristina Zamşa, Codul civil. Comentariu pe articole, ediţia a 3-a, C.H. Beck, București, 2021.

[5] Principalele societăți de asigurări din România: Allianz Țiriac, Ardaf, Asiban, Asirom, Astra, Aviva, Euroins, Garanta, Generali, ABC Asigurări Reasigurări, AEGON Asigurări de viață, ALICO Asigurări România, BCR Asigurări de viață, BCR Asigurări, Carpatica Asigurări, Credit Europe, GRAWE România, Groupama Asigurări, ING Asigurări de viață, Omniasig, Axa Asigurări, Signal Iduna, Uniqa, Certasig, City Insurance, Platinum, Eureko.