Într-o lume în care tehnologia definește prezentul și modelează viitorul, cyberlaw (dreptul tehnologiei informației) devine absolut necesar, vital, în contextul dezvoltării rapide a inteligenței artificiale (IA), roboticii și a altor tehnologii emergente. Cyberlaw este ramura de drept alcătuită dintr-un ansamblu de norme juridice care reglementează relațiile dintre subiectele de drept în legătură cu utilizarea mijloacelor tehnice legate de procesarea, stocarea, comunicarea, prelucrarea și dezvăluirea informației prin intermediul sistemelor informatice de orice tip. Intervenția legislativului are datoria de a asigura protecție, stabilitate și echilibru în spațiul digital, inițiativele legale fiind menite să reglementeze utilizarea etică și sigură a noilor tehnologii. Mai mult decât o simplă ramură juridică, acest domeniu devine un instrument esențial pentru garantarea drepturilor fundamentale, pentru susținerea inovației responsabile și pentru construirea unei societăți digitale sigure și echitabile.

                 Provocările actuale în materie sunt date de menținerea echilibrului dintre inovație și protecția drepturilor fundamentale, între securitatea și confidențialitatea datelor, accesul liber la tehnologie și protecția împotriva riscurilor asociate utilizării sistemelor informatice. De asemenea, se impune necesitatea reglementării aspectelor legate de răspunderea platformelor online, etica inteligenței artificiale în zona de deepfake-uri (manipularea digitală a unei înregistrări video, audio sau a unei imagini, realizată cu ajutorul inteligenței artificiale sau a altor programe specializate), fake news-uri (tip de jurnalism galben[1] sau de propagandă, care constă în răspândirea de informații false difuzate prin mass-media sau prin social media tradițională), manipularea opiniei publice, consolidarea protecției minorilor în mediul online etc.

Dreptul tehnologiei informației oferă un cadru legal pentru utilizarea tehnologiei în mod responsabil, sigur și echitabil, protejând drepturile individuale și susținând inovația în domenii esențiale care intră în sfera reglementare a acestuia:

• activitatea comercială online: încheierea contractelor la distanță prin mijloace electronice, modalități de plată online, furnizarea de servicii de plată, garanțiile plăților online, magazinele online, personoizii și inteligența artificială;
• contracte speciale: noile tehnologii necesită specii noi de contracte, cum ar fi contractul de utilizare software, contractul de web-hosting, contractele de cloud pentru depozitare și aplicații, contracte online pentru utilități, contracte pentru diverse bunuri imateriale ș.a.;
• reglementarea operațiunilor pe piața de capital: piața de capital este electronică, necesitând reglementarea tranzacțiilor și instrumentelor financiare în mediul digital;
• reglementarea și mecanismul juridic de funcționare a licitațiilor online: Sistemul Electronic Colaborativ de Achiziții Publice;
• mecanismul juridic de funcționare al Registrului Național de Publicitate Mobiliară;
• platforme colaborative de transport;
• blockchain & cryptocoins;
• reglementarea motoarelor de căutare: securizarea juridică a motoarelor de căutare, reglementarea utilizării resurselor accesibile, dark web;
• utilizarea sistemelor informatice de către lucrători: munca la domiciliu, telemunca, evidența timpului de muncă, protecția datelor cu caracter personal la locul de muncă;
• platforme de socializare: caracterul contractual al platformelor de socializare, clauze și reglementări; protecția drepturilor omului în cadrul platformelor de socializare; protecția datelor cu caracter personal în cadrul platformelor de socializare;
• drepturile de proprietate intelectuală online: regimul juridic al publicațiilor online, regimul juridic al domeniilor de internet;
• protecția datelor cu caracter personal;
• protecția datelor fără caracter personal;
• comunicarea prin mijloace electronice a actelor procesuale în litigiile civile: forța probantă a înscrisurilor electronice;
• soluționarea online a litigiilor;
• infracțiuni informatice.
• Arii cu un caracter tehnologic avansat, cum ar fi:
• telecomunicațiile: reglementările privind infrastructura și serviciile de telecomunicații, inclusiv furnizorii de servicii de internet și telefonie mobilă, tehnologiile 5G și aspectele de securitate cibernetică aferente;
• spectrul de frecvențe electromagnetice: gestionarea și reglementarea utilizării frecvențelor electromagnetice, inclusiv alocarea acestora pentru diverse aplicații tehnologice, cum ar fi radiocomunicațiile, televiziunea și serviciile de internet mobil;
• sateliții și comunicațiile prin satelit: normele care reglementează lansarea, operarea și utilizarea sateliților pentru comunicații, navigație, observație a Pământului și alte scopuri comerciale și guvernamentale;
• tehnologiile emergente în telecomunicații: aspecte juridice legate de noile tehnologii, precum IoT (Internet of Things), rețelele de senzori și comunicațiile vehicul-vehicul (V2V) și vehicul-infrastructură (V2I);
• tehnologiile de comunicații spațiale: cadrele legislative referitoare la utilizarea tehnologiilor de comunicații spațiale, precum și problemele legate de reglementarea orbitală și de securitate ș.a.m.d.

Cartea oferă răspunsuri la întrebările critice ale momentului, are caracterul unui instrument de lucru și reprezintă un ghid veritabil pentru cei ce doresc să înțeleagă legile care încearcă să modeleze viitorul digital.

Despre autor

Av. dr. Andrei Săvescu este membru al Baroului București. Cu o experiență substanțială atât ca avocat (1994), cât și ca arbitru (supra-arbitru) la Curtea de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României (2009), este unul dintre cei mai cunoscuți practicieni ai dreptului. Este președintele Societății de Științe Juridice din România (2009), coordonator JURIDICE.ro (2004), cercetător asociat în cadrul Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române (2010), membru fondator al Asociației pentru Tehnologie și Internet (2004), membru de onoare al Uniunii Naționale a Experților în Legislația Muncii și formator la Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților (2009). Predă Cyberlaw, din anul 2005, la Universitatea Româno-Americană, Universitatea de Vest și Universitatea Titu Maiorescu.

Experiență avocațială:

• Drept penal: infracțiuni informatice, infracțiuni de corupție, evaziune fiscală, fonduri europene, omoruri ș.a. (din anul 1994);
• Litigii civile și comerciale (din anul 1995);
• Contracte și grupuri de contracte, pacte societare și negocieri (din anul 1996);
• Proprietate intelectuală, litigii mărci și domenii internet (din anul 2001);
• Litigii de muncă, concedieri, concedieri colective, clauze speciale în contractele de muncă, negocieri pachete exit (din anul 2002);
• Operațiuni pe piața de capital internațională: instrumente financiare derivate, jurisdicții adecvate (din anul 2006);
• Platforme și magazine online (RNPM, Social), mecanisme contractuale și dovedire (din anul 2008);
• Raportor al  Băncii Mondiale pentru proiectul Doing Business in Romania, Enforcing Contracts (2009-2021);
• Protecția datelor cu caracter personal, privacy care & compliance, implementare și consultații scrise (din anul 2011).

Arbitraj: – Arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României (din anul 2009); supraarbitru (2012-2016, 2018-prezent)

Experiență în organizații:

• Avocat în Baroul București (din anul 1994);
• Managing Partner SĂVESCU & ASOCIAȚII (din anul 1997);
• Coordonator portal juridic JURIDICE.ro (din anul 2003);
• Membru fondator al Asociației pentru Tehnologie și Internet (din anul 2004);
• Președinte al Societății de Științe Juridice (din anul 2009);
• Cercetător asociat în cadrul Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române (din anul 2010);
• Membru de onoare al Uniunii Naționala a Experților în Legislația Muncii (din anul 2020).

Experiență științifică:

• Director al Revistei de Note și Studii Juridice, ISSN 2066-0944, publicație de informare pentru profesioniștii dreptului, acreditată de către Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților pentru recunoașterea activității publicistice a avocaților ca modalitate de îndeplinire a obligației de pregătire profesională continuă (din anul 2009);
• Director al Revistei Române de Protecția Datelor, ISSN 2601-4289, publicație de informare pentru specialiști în protecția datelor cu caracter personal (în perioada 2018-2020);
• Coordonator Practică avocațială, prima lucrare în ultimii 50 de ani care conținea cereri, apărări, căi de atac, concluzii scrise, consultații juridice și proceduri interne ale unei societăți de avocatură (2003 ed. 1, 2013 ed.  2);
• Coordonator Codul muncii adnotat. Doctrină și jurisprudență, prima lucrare în ultimii 50 de ani care conținea aproape 3.000 de note de doctrină și jurisprudență la zi (2005);
• Coordonator Forța juridică a hotărârilor arbitrale (2012);
• Coordonator  ghiduri de protecție a datelor cu caracter personal pentru diverse domenii de afaceri (coord. și autor, 2017-2019);
• Coordonator Regulamentul general privind protecția datelor cu caracter personal. Comentarii și explicații (2018);
• Doctor în drept, jurisdicția muncii (2008);
• Autor al unui mare număr de articole juridice (din anul 1998);
• Autorul unor articole de opinie în domenii tangente domeniului juridic (din anul 1987);
• Speaker la un mare număr de conferințe, dezbateri și ateliere juridice (din anul 1998);
• Coordonator al unui mare număr conferințe, dezbateri și ateliere juridice (din anul 2006);
• Autorul unor articole pe JURIDICE.ro.

Experiență didactică: Preparator (1998-2003), lector (2003 – prezent); Universitatea Româno-Americană (Drept civil 1998-2016, Cyberlaw 2005-2016), Universitatea de Vest (Cyberlaw – Dreptul Internetului – din 2015) și Universitatea Titu Maiorescu (Cyberlaw – Dreptul tehnologiei informației – din 2021), formator INPPA (Dreptul internetului – 2009, Protecția datelor cu caracter personal – din 2021).

[1] Jurnalismul galben sau presa galbenă reprezintă un model de jurnalism care prezintă știri nu foarte bine documentate și se sprijină pe titluri atractive pentru a vinde conținut.