În perioada 16 – 18 octombrie 2025, la Roma, a avut loc Cel de-Al LXI-a Congres al Notarilor Italieni „50 de ani de la Reformă – Notarul și Familia, Rădăcini, Nevoi Noi și Perspective”, eveniment organizat la Hotelul Rome Cavalieri – A Waldorf Astoria Hotel. Au participat peste 1.600 de notari, din care peste 1.450 înscriși la lucrări, reprezentanți ai guvernului, jurnaliști din mass-media italiană și reprezentanți ai organismelor notariale internaționale și ai notariatelor din țări europene. Notariatul român a fost reprezentat de notar public Adrian Cioia, reprezentant al Camerei Notarilor Publici Timișoara în Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România.

          Joi, 16 octombrie, lucrările congresului au fost deschise de președintele acestuia, domnul notar Marco Forcella – președintele Consiliului Notarial din Roma. A urmat intervenția video a primului ministru italian Giorgia Meloni, care a subliniat că notarul este un partener de încredere al statului și este intermediarul dintre cetățeni și administrația publică, asigurând respectarea legii și plata corectă a impozitelor. Totodată notarul este un gardian al legii care, în relațiile economice și comerciale, este un aliat valoros al statului și o măsură preventivă în lupta împotriva infracțiunilor, în special a celor legate de spălarea banilor și evaziune fiscală. Tema aleasă pentru congres este semnificativă și atinge 3 momente fundamentale din viața unei persoane, respectiv asigurarea nevoilor unei familii, decizia de a lăsa o moștenire și mutarea într-o casă nouă. Italienii prețuiesc foarte mult casa, în special prima casă, care este un loc sacru unde se naște și crește o familie. Cetățeanul nu-și poate asuma riscuri, are nevoie de certitudine, are nevoie de o garanție legală, pe care doar notarii o pot oferi. În încheierea discursului a precizat că „este greu să-ți construiești o familie fără să ai o casă și fără familie nu poate exista o națiune prosperă și sănătoasă. Ne-am propus să lucrăm pentru viitorul Italiei, dar este nevoie de toți cei cărora le pasă, de dumneavoastră, iar guvernul intenționează să profite, ca să spunem așa, de expertiză și profesionalismul notarilor pentru a elabora reguli eficiente, clare și prompte în beneficiul cetățenilor, întreprinderilor și familiilor acestei națiuni. Vă mulțumesc și vă doresc tot binele în progresul notariatului”.

Lucrările de deschidere a Congresului au fost conduse de doamna notar Flavia Fiocchi – consilier național al Comitetului Notarial Regional Emilia Romagna și președintele Comitetului de Organizare a Congresului. Au urmat alocuțiunile de salut transmise de domnul notar Vito Pace, președintele Consiliului Național al Notariatului Italian, Carlo Nordio, ministrul justiției, E.S. Card. Baldassare REINA, cardinal vicar general al Romei, Alfredo MANTOVANO, subsecretar al Președinției Consiliului de Miniștri, Paolo ZANGRILLO, ministrul pentru administrația publică, Marina Elvira Calderone, ministrul muncii și politicilor sociale, domnul notar Lionel Galliez – președintele Uniunii Internaționale a Notariatului Latin –, doamna notar Cositei Delvaux – președintele Consiliului Notariatelor din Uniunea Europeană –, doamna notar Rosaria Bono – președintele Fundației Notariatului Italian – și doamna notar Patrizia Sara SICILIANO – președintele Casei Naționale a Notariatului. Mesajele transmise au fost de încurajare și susținere pentru profesia notarială, un partener important al statului italian.

Președintele Vito PACE, în discursul său, a mulțumit premierului Giorgia Meloni pentru încrederea în notariatul italian și subliniat, la rândul său, cum notariatul italian reprezintă o instituție care își pune toată competența în serviciul statului, având întotdeauna ca prioritate beneficiul social și economic al cetățenilor. Unul dintre obiectivele principale ale notariatului italian este mediatizarea activității notariale și promovarea „notarului” ca profesionist și garant al siguranței și echilibrului circuitului civil. În același timp, notarul își aduce contribuția la soluționarea problemelor juridice complexe prin căi și reguli simple pe înțelesul cetățeanului simplu, încasarea taxelor și a impozitelor aferente tranzacțiilor imobiliare, lupta împotriva evaziunii fiscale și a spălării banilor, promovarea și încurajarea constituirii de societăți, atragerea de capital străin, încurajarea investițiilor imobiliare cu creditare bancară și, nu în ultimul rând, implicarea în procedurile notariale cu elemente de extraneitate și în ce privește succesiunile internaționale.

          A doua zi, vineri, 17 octombrie, a fost dedicată meselor rotunde privind evoluția dreptului familiei în ultimii 50 de ani, inclusiv a problematicii cu incidență notarială,  moderarea acestor mese rotunde fiind făcută de către cunoscuți jurnaliști de la posturile de televiziune RAI și SKY TG24, precum și prin transmisiunea prin live-stream a lucrărilor.

Ultimele cinci decenii au reprezentat pentru dreptul familiei italian o perioadă de transformări radicale, generate de schimbările sociale, culturale și politice ale societății europene contemporane. Italia a trecut de la o viziune tradiționalistă, centrată pe structura patriarhală a familiei și rigiditatea normelor morale, la un model modern, plural și egalitar, în care drepturile individuale și autonomia personală ocupă un loc central. Evoluția legislativă și jurisprudențială în domeniul familiei reflectă această tranziție, reglementând noi forme de conviețuire, abordând situații familiale complexe și adaptându-se la principiile constituționale și europene privind demnitatea umană, egalitatea și interesul superior al copilului. Reforma fundamentală din 1975 („Riforma del diritto di famiglia”), introdusă prin Legea nr. 151/1975, reprezintă piatra de temelie a dreptului familiei modern în Italia. Aceasta a înlocuit structura patriarhală consacrată de Codul civil din 1942 cu un model egalitar, în acord cu dispozițiile Constituției italiene din 1948.

Principalele modificări aduse de reformă sunt egalitatea deplină între soți, atât în viața familială, cât și în raporturile patrimoniale, abolirea autorității părintești unice („patria potestà”) și introducerea „responsabilității părintești comune”, comunitatea legală de bunuri ca regim matrimonial implicit, modernizarea normelor privind filiația, cu accent pe protecția copilului indiferent de statutul nașterii, eliminarea obligațiilor tradiționale discriminatorii, precum necesitatea consimțământului soțului pentru anumite acte ale soției. Reforma a marcat trecerea de la o concepție rigidă a familiei la una centrată pe egalitate, solidaritate și autonomie.

Introducerea divorțului în 1970 (Legea nr. 898/1970) a generat inițial controverse puternice, culminând cu referendumul din 1974, care a confirmat menținerea instituției. Ulterior, legislația a cunoscut ajustări semnificative. În perioada 1995 – 2005 s-a consolidat practica jurisprudențială privind separarea și pensiile compensatorii, ulterior, între anii 2014 și 2015, procedura „divorzio breve” a însemnat scurtarea termenelor pentru divorț la 6 sau 12 luni, în funcție de tipul separării. Aceste modificări reflectă dinamica socială și necesitatea de a reduce complexitatea procedurilor familiale, în acord cu tendințele europene.

Prin Legea nr. 219/2012 și Decretul legislativ nr. 154/2013, Italia a realizat una dintre cele mai importante reforme din dreptul familiei contemporan, respectiv  eliminarea discriminării dintre copiii născuți în și din afara căsătoriei, crearea unui regim unic al filiației, principiu al dreptului european modern, înlocuirea terminologiei tradiționale cu noțiunea de „responsabilitate părintească”, în concordanță cu Convenția ONU privind drepturile copilului, simplificarea procedurilor de recunoaștere a paternității și recunoașterea pluralității familiale (Legea Cirinnà 2016). 

În 2016, adoptarea Legii nr. 76/2016 („Legge Cirinnà”) a marcat o nouă etapă în evoluția dreptului familiei, prin recunoașterea uniunilor civile între persoane de același sex, cu efecte similare căsătoriei în plan personal și patrimonial,  reglementarea conviețuirii de facto („convivenza di fatto”), acordând drepturi minimale în materie de succesiuni, locuință și asistență și crearea unei noi categorii juridice – „forme de legătură afectivă stabilă” – adaptate realităților sociale moderne. Prin această lege, Italia s-a aliniat statelor europene care recunosc diferite forme de conviețuire, contribuind la extinderea conceptului de familie.

În ultimele cinci decenii, dreptul familiei în Italia a evoluat de la un model rigid, tradiționalist și inegal la un cadru modern, plural și orientat către protecția individului. Reforme precum cele din 1975, 2012 – 2013 și 2016 au transformat radical arhitectura normativă, în timp ce jurisprudența europeană și constituțională continuă să stimuleze adaptarea progresivă a legii. Această evoluție reflectă nu doar schimbarea mentalităților sociale, ci și afirmarea unui principiu esențial: familia, indiferent de forma ei, este un spațiu al demnității, libertății și egalității.

          A treia zi de Congres a fost rezervată notarilor italieni, respectiv Adunării Generale a Congresului, adoptării hotărârilor propuse și modificării Regulamentului de organizare a Congresului.

         În încheiere, vreau să amintesc că notariatul italian a fost, este și va rămâne un susținător constant și necondiționat al devenirii notariatului român și a contribuit la ceea ce este el astăzi, în România și în Europa: un corp profesional renăscut și respectat, care se profilează ca actor al justiției preventive, garant al siguranței juridice a cetățenilor și familiilor și al interesului public în raporturile dintre cetățeni, fapt precizat și de președintele Vito Pace la întâlnirile informale din timpul Congresului.