Această temă complexă și de actualitate a făcut obiectul unor analize/reflecții și cercetări aprofundate la nivel doctrinar și instituțional, fiind o chestiune de

LUANA BLIDAR
Reprezentantă a UNNPR la Bruxelles
În data de 15 octombrie 2025, CNUE a organizat o conferință privind paritatea de gen în cadrul profesiilor juridice. Evenimentul a avut loc la sediul organizației europene și a fost moderat de secretarul general al CNUE, dl Vincent Tilman.
Au avut intervenții: președinta CNUE, dna Cosita Delvaux; președinta CAE din cadrul UINL, dna Valentina Rubertelli; președintele CEPEJ, dl Francesco Depasquale, precum și dna Karen Vandekerckhove, directoare adjunctă în cadrul DG pentru egalitate și nondiscriminare al Comisiei Europene.
Dna Delvaux a precizat că paritatea de gen este în continuare o tematică relevantă, inclusiv pentru reprezentarea în cadrul profesiilor juridice. Astfel, chiar dacă sunt notariate în care procentul femeilor depășește 70%, nu există foarte multe femei în posturi de conducere.
Dl Francesco Depasquale a menționat că egalitatea de gen în cadrul profesiilor juridice trebuie să reflecte o politică centrată pe corectitudine și incluziune. CEPEJ monitorizează eficiența, calitatea și corectitudinea justiției în statele membre ale Consiliului Europei încă din 2002. Au fost implementate mai multe parteneriate cu diferitele organizații ale profesiilor juridice, printre care CNUE, MEDEL, EUR, CCBE.
Conform statisticilor CEPEJ, în Europa 57% dintre judecători sunt femei, însă doar 42% prezidează o instanță; 54% dintre procurori sunt femei, însă doar 38% dețin funcții de conducere.
Prin contrast, 57% dintre bărbați dețin posturi în cadrul Curții Supreme; 58% dețin funcția de președinte, iar 62% dețin funcția de procuror-șef.
În cazul profesiei notariale, mai mult de 50% sunt femei (raportat la toate statele membre ale Consiliului Europei). Sunt peste 75% de femei în Estonia, Grecia, Letonia, Lituania și Portugalia.
Dl Depasquale a menționat că egalitatea numerică devine o realitate, însă echilibrul de putere nu este încă atins. Doar 25% din statele membre au implementat politici de gen în cadrul sistemului de justiție. Oferirea unor condiții de muncă mai flexibile (part time, teleworking etc.) ar avantaja femeile, însă un sfert dintre state nu oferă astfel de condiții favorabile. CEPEJ a elaborat linii directoare pentru a încuraja egalitatea de gen în recrutarea și promovarea judecătorilor.
CEPEJ încurajează integrarea unor politici de gen în cadrul procedurilor de recrutare și promovare, precum și promovarea unor condiții de muncă echitabile și a unei politici de mentorat. Transformarea digitală ar putea fi un avantaj pentru asigurarea cotelor de gen. Fiecare profesie juridică ar trebui să aibă politici interne, pentru a încuraja dezvoltarea abilităților de leadership și de dezvoltare a încrederii în propriile capacități.
Dna Karen Vandekerckhove a precizat că egalitatea de gen este un principiu fundamental al UE și o obligație juridică, conform tratatului (articolele 2, 3 și 8).
Deși există încă inegalități, în ultimele decenii UE a făcut progrese în direcția asigurării egalității dintre femei și bărbați. Însă disparitățile de gen persistă pe piața forței de muncă. Femeile sunt încă suprareprezentate în sectoarele mai prost plătite și subreprezentate în funcțiile de decizie.
Aceasta a prezentat strategia europeană privind egalitatea de gen, pentru perioada 2020-2025. Obiectivele-cheie ale acesteia sunt: încetarea violenței împotriva femeilor; combaterea stereotipurilor de gen; eliminarea disparităților de gen de pe piața forței de muncă; asigurarea unei participări egale a femeilor și a bărbaților în diferite sectoare ale economiei; eliminarea diferenței de remunerare între femei și bărbați și a disparităților de gen în ceea ce privește pensiile; eliminarea discrepanțelor de gen în ceea ce privește asumarea responsabilităților familiale și atingerea echilibrului de gen în procesul decizional și în politică.
Strategia urmează o abordare dublă: integrarea perspectivei de gen în toate celelalte politici, combinată cu acțiuni specifice.
În mai 2023, a fost adoptată Directiva europeană privind transparența salarială, ce are la bază principiul egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare. În medie, femeile câștigă pe oră cu 13% mai puțin decât bărbații.
A fost adoptată la nivel european o nouă propunere de directivă privind combaterea violenței împotriva femeilor. Sunt incriminate anumite forme de violență (offline, online). Directiva prevede măsuri pentru protecția victimelor, accesul la justiție și sprijin (adăposturi, centre de primire în regim de urgență, linii de asistență telefonică). 33% din femeile din UE au fost victimele unui tip de violență.
De asemenea, a fost adoptată o directivă privind femeile în consiliile de administrație, care urmărește să îmbunătățească echilibrul de gen în posturile de decizie, în cazul celor mai mari societăți din UE cotate la bursă.
Comisia a propus o directivă europeană privind concediul de maternitate, însă negocierile legislative au început în 2008 și au rămas blocate până în 2015, când executivul european a decis să-și retragă propunerea.
A fost propusă, în schimb, o directivă privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor, ce a intrat în vigoare în iulie 2019.
În octombrie 2023, Comisia a devenit parte la Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice – Convenția de la Istanbul. UE s-a angajat să respecte standarde ambițioase și cuprinzătoare de prevenire și combatere a violenței împotriva femeilor, în domeniul cooperării judiciare în materie penală, al azilului și al refuzului extrădării, precum și în cadrul administrației sale publice.
Tot în 2023, Comisia a înființat o rețea europeană privind prevenirea violenței pe criterii de gen și a violenței domestice (schimb de bune practici).
În decembrie 2024, CE a publicat un Eurobarometru privind stereotipurile de gen. Cel puțin jumătate dintre respondenți au fost de acord că o femeie are aceleași șanse de a fi promovată ca un bărbat (52%). 40 % au fost de acord că bărbații câștigă adesea mai mult decât femeile, deoarece locurile lor de muncă sunt mai solicitante, în timp ce 34 % au fost de acord că femeile ar trebui să acorde prioritate responsabilităților familiale în raport cu cariera lor.
Comisia are în vedere adoptarea unei noi strategii, pentru următorii 5 ani, ce va fi adoptată în martie 2026.
Dna Vandekerckhove a mai precizat că sunt necesari încă 60 de ani pentru a atinge egalitatea de gen în UE (conform Index-ului European privind Egalitatea de Gen).
Dna Rubertelli a prezentat concluziile cuprinse în ghidul UINL referitor la bune practici notariale pentru promovarea egalității de gen în Europa. Notarii pot promova paritatea de gen prin oferirea de sfaturi juridice (promovarea egalității în cadrul cuplului și prevenirea violenței economice – prin acordarea de sfaturi în timpul căsătoriei sau în caz de divorț, promovarea egalității în cadrul aceleiași familii (ex: când are loc o procedură succesorală – favorizarea unui moștenitor în baza apartenenței de gen poate constitui o încălcare a ordinii publice).
De asemenea, trebuie asigurată paritatea în cadrul profesiei notariale. Dna Rubertelli s-a referit, la rândul său, la accesul dificil la funcții de conducere în cadrul notariatului, în pofida numărului dominant de femei notar.
De aceea, sunt necesare o politică notarială mai eficientă în asigurarea echilibrului dintre viața profesională și viața personală, depășirea unor prejudecăți de ordin cultural și atingerea unui nivel adecvat de reprezentare a femeilor la vârful profesiei notariale.
Această temă complexă și de actualitate a făcut obiectul unor analize/reflecții și cercetări aprofundate la nivel doctrinar și instituțional, fiind o chestiune de
O speță abordată recent[1] ne-a prilejuit, vrând-nevrând, o reflecție asupra unui subiect sensibil în practica notarială, legat de existența ipotecii legale imobiliare și