În data de 13 februarie 2019 s-a organizat o reuniune a grupului de lucru al CNUE privind
combaterea spălării banilor și a finanțării activităților teroriste.
Au participat notariatele belgian, austriac, francez, spaniol și român, precum și dl Raul Rădoi, secretar general al CNUE, și dna Laura Gonzalez
din partea Biroului CNUE.

Subiectul dezbătut a fost actualizarea raportului Comisiei Europene privind evaluarea supranațională a riscurilor în domeniul combaterii spălării banilor. Ultimul raport a fost publicat în 2017, iar Comisia Europeană îl actualizează la fiecare doi ani. Executivul european a avut o primă reuniune cu părțile interesate în 18 ianuarie 2019, iar CNUE a fost reprezentat de către dl Alexander Winkler (notariatul austriac). Comisia Europeană s-a arătat dispusă să primească comentarii suplimentare din partea notariatului european.

Un capitol al documentului Comisiei se referă la profesiile juridice, iar mai multe notariate au formulat câteva observații cu privire la acesta.

Astfel, notariatul belgian a apreciat menționarea faptului că intervenția notarială este necesară într-un mediu digitalizat, în special în contextul creării online a societăților comerciale și a dezbaterilor cu privire la rolul notarului în acest proces. Pe de altă parte, în raportul Comisiei se precizează că autoritățile competente din anumite state membre consideră că este raportat un număr relativ scăzut de tranzacții suspecte. Notariatul belgian a pledat pentru modificarea acestui paragraf și pentru introducerea în text a unei mențiuni despre trusturile ce sunt constituite în statele anglo-saxone și nu beneficiază de același grad de transparență precum cele din statele cu un sistem de drept civil.

 Notariatul german a fost de părere că raportarea cazurilor suspecte poate să fie redusă în anumite state membre, deoarece trebuie luat în calcul riscul real. În plus, notarul are obligația de a verifica identitatea beneficiarului real înainte de a înregistra o companie. Notariatul german a pledat pentru suprimarea referirii la accesul public la registrul privind beneficiarii reali.

 Notariatul spaniol a precizat că, în Spania, acest registru poate fi consultat de către orice persoană, fără a demonstra că are un interes legitim.

 Dna Gonzalez a atras atenția că acest document nu ține cont de prevederile celei de-a cincea directive împotriva spălării banilor și a finanțării activităților teroriste, deoarece evaluarea Comisiei se referă la perioada 2017 – 2019, iar transpunerea directivei (UE) 2018/843 în legislația națională trebuie să aibă loc până la 10 ianuarie 2020.

 Notariatul belgian a menționat că, la nivel național, nu pot fi efectuate plăți în numerar pentru tranzacții imobiliare. De aceea, afirmația Comisiei Europene conform căreia în anumite state membre se folosește numerarul pentru tranzacții imobiliare, ceea ce crește riscul tranzacțiilor anonime, nu se aplică Belgiei.

 Notariatul spaniol a precizat că este dificil pentru notar să știe cu adevărat când are loc o tranzacție suspectă sau când se finanțează activități teroriste. Astfel, notarii declară ceea ce li se pare suspect organismului intern al notariatului spaniol, specializat în acest domeniu, iar acesta examinează ce informații trebuie trimise către unitățile de informații financiare. Numărul final al raportărilor către unitățile de informații financiare este redus.

 Notariatul german a menționat că raportează direct unităților de informații financiare, fără a exista un intermediar. Comunicarea este bună, însă notariatul nu beneficiază de un feedback referitor la informația raportată.

 Pe de altă parte, notariatul francez a subliniat că notarul se expune atunci când raportează tranzacții suspecte și că ar trebui să fie tratat drept un martor ce trebuie protejat de lege.

 Celelalte notariate s-au declarat în asentimentul celui francez, care a precizat că anumiți clienți pot să fie periculoși, iar notarul se poate simți amenințat. De aceea, raportările notariale ar trebui să rămână anonime.

 Notariatul german a precizat că raportările trimise de notar sunt protejate, însă, dacă se ajunge la un proces, clientul va afla numele notarului care a raportat cazul către unitățile de informații financiare.

 Notariatul francez a semnalat, în egală măsură, comunicarea defectuoasă cu băncile: atunci când notarul are un dubiu cu privire la o tranzacție și apelează la bănci, pentru a verifica informația, acestea nu sunt dispuse să coopereze.

 Notariatul spaniol a subliniat că, în cazul său, băncile îi solicită informații. Spre exemplu, pentru crearea unei companii, băncile solicită clienților declarația semnată în fața notarului cu privire la beneficiarul real al companiei. În plus, notarii trebuie să își cunoască noii clienți și au obligația să consulte registrul beneficiarilor reali, să solicite informațiile de identificare pentru noii clienți și să verifice dacă aceștia provin din țări cu un grad crescut de risc.

Biroul CNUE va centraliza modificările propuse de notariatele membre și va trimite Comisiei Europene documentul actualizat.