În  20 ianuarie 2026 a avut loc reuniunea forumului privind viitorul notariatului în era digitală. Reuniunea a fost coordonată de către dl Tamas Parti, vicepreședinte al notariatului maghiar și președinte al forumului, și de dl Tamas Sajben, directorul pentru relații internaționale și europene al notariatului maghiar.

Dl Tamas Parti a deschis lucrările și a subliniat că securitatea cibernetică are două înțelesuri: în sens mai larg, se referă la securitatea unui sistem digital (protejarea datelor, a sistemelor și a rețelelor de atacuri cibernetice – aplicarea unor instrumente legislative precum regulamentul NIS2), iar în sens restrâns se referă la siguranță/protejarea utilizatorilor de riscurile utilizării anumitor rețele sau sisteme (spre exemplu: în cazul unei fraude sau al unei uzurpări de identitate – aplicarea RGPD). În cazul siguranței cibernetice, factorul uman este central (protejarea utilizatorilor, clienților, angajaților, comunităților, în general, de hărțuirea online, de manipulare, dezinformare și alte forme de abuz digital).

Cele două concepte sunt complementare, eroarea umană reprezentând o sursă majoră de vulnerabilitate, chiar dacă sunt luate cele mai înalte măsuri de protecție cibernetică.

Regulamentul european privind IA are în vedere reglementarea ambelor aspecte menționate mai sus, însă acest lucru nu facilitează aplicarea sa. Modelele de IA generative au condus la creșterea riscurilor de securitate în mediul online. Atacurile cibernetice afectează ambele sfere menționate, iar sisteme de tip IA sunt folosite pentru atacuri complexe și au o rată mai mare de succes.

IA nu este folosită doar pentru generarea de text, de imagini sau de audio, ci și pentru manipularea datelor și contaminarea sistemului (memory poisoning). Atacurile de tip „prompt injection” manipulează sau induc în eroare IA, pentru a răspunde cerințelor atacatorilor. Un alt atac este cel de tip jailbreaking – tehnica prin care IA nu mai respectă propriile reguli.

         În continuare, dl Jérôme Debie, șef serviciu în cadrul Privanot, a ținut un discurs despre evoluția riscurilor în domeniul securității cibernetice și măsurile implementate de notariatul belgian.

Acesta a prezentat un video ce a fost creat de Privanot pentru a sensibiliza profesia notarială cu privire la atacurile cibernetice, în special de tip ransomware.

Începând cu anul 2000, notariatul belgian a început să fie interesat de riscurile cibernetice și să implementeze un sistem de tip cartelă, cu un cip special ce conținea semnătura digitală calificată, pentru o mai bună trasabilitate a actelor notariale.

În 2015 a avut loc primul atac de tip hacking, în care mai multe conturi bancare utilizate în cazul unei tranzacții imobiliare au fost modificate de către atacatori, pentru a avea acces direct la sumele respective (aproximativ 400.000 EUR). În urma acestui atac, au fost luate mai multe măsuri: crearea unei echipe în materie de securitate a informației în cadrul Fednot, crearea unei unități antifraudă, care să fie disponibilă 24/7, abonarea la o asigurare de protecție cibernetică (obligatorie pentru toți notarii) și implementarea mai multor programe de formare în acest domeniu. În același timp, au avut loc atacuri de tip phising, uzurpări de identitate, documente falsificate.

Însă cel mai important atac asupra unor birouri notariale a avut loc în 2018, mai mult de 50 de birouri notariale au fost ținta unui atac de tip ransomware, în aceeași zi. Atacul a fost posibil din cauza unei vulnerabilități a sistemului IT comun. Două birouri notariale și-au pierdut definitiv arhiva digitală. La câteva săptămâni după acest atac, regulamentul RGPD a intrat în vigoare.

Din 2018 a fost creată o echipă specială pentru gestionarea situațiilor de încălcare a regulamentului RGPD și pentru monitorizarea implementării de măsuri specifice pentru protecția datelor (12 persoane fac parte din această echipă). Anual au loc peste 400 de proceduri de audit în cadrul birourilor notariale.

Cele mai frecvente atacuri sunt cele de tip phishing, deoarece se bazează pe vulnerabilitatea factorului uman. Este folosită IA pentru acest tip de atacuri și utilizate informații găsite online despre victimă. De asemenea, există multe situații de uzurpare de identitate prin tehnologie de tip deepfake și vishing sau crearea de site-uri false. O altă problemă este confidențialitatea datelor, în contexul în care mulți furnizori de servicii de tip IA se află în SUA, iar transferul de date poate pune probleme cu privire la utilizarea nepermisă a datelor personale.

Dl François-Xavier Barry (din partea ADSN – Franța) a vorbit despre factorul uman și riscurile cibernetice, în contextul digitalizării activității notariale. Acesta a menționat că nivelul de amenințări cibernetice a crescut la + 400 % de la începutul pandemiei. Notariatul este ținta atacurilor ce explorează vulnerabilități tehnice – spre exemplu, falsificarea de documente, și umane – prin intermediul manipulărilor/ingineriei sociale. În 95% din situații, atacurile sunt posibile din cauza vulnerabilităților umane.

Cele mai frecvente atacuri sunt cele de tip ransomware – sunt expediate e-mailuri infectate în masă, ce conțin documente anexate (tip pdf, word, imagine) sau linkuri suspecte. Adresa expeditorului este similară cu aceea a unui contact apropiat sau logourile utilizate sunt similare cu cele reale. Nu este evidentă infestarea imediată a calculatorului, efectele se văd abia în timp, uneori în decurs de câteva zile/săptămâni. Obiectivul este de a nu fi identificat e-mailul de la care a pornit atacul, pentru a putea fi folosit pentru atacuri viitoare.

Un alt tip de atac cu care notariatul se confruntă este înlocuirea certificatului de confirmare a identității bancare cu unul fals, pentru a putea sustrage sume importante. Pentru comunicarea unui astfel de certificat fals, atacatorul identifică un colaborator care este responsabil de partea de contabilitate, se folosește de identitatea unui client sau partener pentru a comunica noile coordonate bancare și solicită biroului notarial să efectueze viramentul. De cele mai multe ori contul bancar este în străinătate (bancă online).

Au fost luate mai multe măsuri, pentru a evita astfel de situații: nu se mai efectuează plăți între ora 20.00 și ora 8 dimineața și în weekend, toate plățile de tip SEPA sunt verificate încă o dată și este imediat alertată banca în cazul în care este sesizată o anomalie, a fost implementat un nou tip de autentificare de tip HID Approve și a fost pus la dispoziția birourilor notariale un instrument securizat pentru conturile IBAN.

Un alt tip de atac privește uzurparea identității unui notar și a unui client, pentru a solicita sume importante de bani sau date. Se numește frauda de tip președinte, deoarece este uzurpată identitatea unei persoane importante din punct de vedere ierarhic, pentru a impresiona victima și a o convinge prin intermediul apelurilor telefonice repetate și a e-mailurilor să se conformeze cerințelor.

În cele din urmă, un tip de atac frecvent este cel privind uzurparea identității unui tehnician din  domeniul IT. Atacatorul cunoaște perfect protocolul utilizat de prestatorii de servicii IT și obține acces la distanță, pentru a remedia o falsă problemă tehnică. După instalarea unui virus de tip cripto, va putea să vireze sume importante (în cazul în care cheia digitală folosită de notarii francezi – cheia REAL – este conectată în acel moment).

ADSN a inițiat o campanie originală pentru sensibilizarea notarilor: a transmis 327 de e-mailuri de la o adresă falsă, cu informații referitoare la o viitoare adunare generală a notarilor, iar, pentru a consulta tematica, trebuia deschis un link. E-mailul conținea și un document anexat. 90% au deschis e-mailul, deși adresa de la care provenea nu era autentică. 57% au deschis linkul, iar 53% au descărcat fișierul anexat. În cazul unui phising real, în 85 de secunde calculatorul utilizatorului ar fi fost infestat cu un virus.

Dl Barry a menționat că și cea mai sofisticată parolă (ce conține majuscule, litere, numere etc.) poate fi spartă în maximum șase ore de către un hacker. Provocările actuale sunt: utilizarea IA – propagarea unui virus care rămâne indetectabil, folosirea tehnologiei de tip blockchain pentru atacuri (reconstruirea registrelor prin intermediul tehnologiei cuantice) și utilizarea criptografiei pentru falsificarea semnăturilor. S-a sugerat crearea unui instrument de alertă la nivel european, cu privire la atacurile cibernetice ce vizează notariatele, și continuarea schimbului de bune practici cu privire la această tematică, în cadrul forumului.