Rezumat: Executarea clauzei de preciput are loc la moartea
dispunătorului, prin înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate
în favoarea soțului supraviețuitor, doar în
Dialog de excelență cu domnul notar public dr. Dumitru Viorel Mănescu, președintele UNNPR
Totul se adună în fotografii.
E un timp când ajungem să privim lumea din pragul propriei noastre conștiințe. Cu o mână ținem strâns de ușa deschisă spre viitor, iar cu cealaltă, o fotografie. Pare că abia ne-am desprins dintr-un vis pornit cândva, demult, departe de locul acesta, acolo unde au rămas doar chipuri, ce doar vag ni le amintim.
Chipuri pe care le întrezărim doar când lumina soarelui mai joacă șotron printre gândurile noastre, luminându-le fețele, într-o fericită întâmplare. Iar ei ne privesc cu bucuria cuminte, de odinioară.
Sunt primii care au crezut în noi și ne-au întins scară către cer. Și când ei nu au mai fost în preajma noastră, viața ne-a fost, pentru un timp, singurul nostru învățător. Atunci ne-am înțeles limitele, ne-am acceptat tăcut neputințele, ne-am oblojit rănile și am căutat înăuntrul nostru iertare, iubire, pentru fiecare dintre cei ce ne-au adus, cu voia sau fără voia lor, suferință. Vine însă un timp când viața ne obligă să ne oprim din alergarea noastră nebună după cioburi de sticlă colorată. Puțin. Cât să privim la cei ce-și împuținează bucuriile odată cu agoniseala care îi cocoață mai sus și mai sus, în singurătate. Un pic. Cât să înțelegem că supraviețuim nu prin grija ce ne-o purtăm singuri târziu, cu mulți arginți, ci prin iubirea pe care ceilalți ne-o arată încă devreme. Vine acel timp când ajungem să privim lumea din pragul propriei noastre conștiințe. Și atunci, de vom încerca s-o vedem îmbrăcând haina modestiei, care nu încape oricui, dar care te poate pierde printre oameni putem avea privilegiul să-l întâlnim, el – cel ce înalță scări către cer, într-un ales meșteșug de iubire pentru semeni. Și de vom zăbovi un timp în preajma sa, vom ști la rându-ne, într-o zi, să ridicăm celor buni alte scări către cer, indiferent cine sunt și de unde vin. Așa, pur și simplu, pentru bucuria devenirii lor. Căci viața e doar o perpetuă demonstrație de iubire, ce poartă pentru fiecare alte chipuri și alte nume, e o dulce risipire de iubire, pe care puțini o înțeleg devreme, pentru a trăi îndelungat. Totul se adună în fotografii.
Mă tot uit la fotografia asta…
Îl recunosc în ea pe profesorul Mănescu.
Cel ce înalță scări spre cer…
NOTĂ: ACEST INTERVIU ESTE PRELUAT DIN REVISTA LEGAL POINT, NUMĂRUL 2/2018.
LEGAL POINT: Sunteți președintele unui corp profesional admirat de toate profesiile pentru coeziune și profesionalism. Percepția asupra acestei profesii vi se datorează în bună măsură. Cum ați reușit toate aceste lucruri într-o perioadă cu multe schimbări legislative, caracterizată de incoerență în plan legislativ?
DUMITRU VIOREL MĂNESCU: Vă mulțumesc pentru oportunitatea de a mă adresa cititorilor Legal Point în acest an aniversar, încărcat de semnificații profunde pentru întreaga națiune română. Este un moment de bilanț pentru întreaga societate, este un moment de reevaluare și pentru corpul nostru profesional. Fără falsă modestie, apreciez că, privind retrospectiv la cei 23 de ani ce au trecut de la renașterea notariatului public, bilanțul este pozitiv. Am atins obiectivele pe care ni le-am propus odată cu adoptarea documentului programatic care ne reglementează activitatea, respectiv Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995. Suntem parteneri ai Justiției, desfășurând un serviciu public care oferă garanția legalității și autenticității actelor juridice pe care cetățenii le încheie. Suntem, totodată, trezorierii unui important capital de încredere din partea cetățenilor, care parcurg alături de notari momente-cheie ale existenței lor. Nu în ultimul rând, suntem parteneri de încredere ai statului în asigurarea bunei funcționări a instituțiilor sale. Cum am reușit? Prin coeziunea corpului profesional al notarilor publici și profesionalismul cu care aceștia îndeplinesc misiunea ce le revine în calitate de piloni ai ordinii juridice. Practicăm o profesie liberală, iar în profesiile liberale nu există șefi! Există numai colegi și prieteni. Șefii sunt numai pe hârtie! Rigurozitatea și disciplina trebuie să fie liber consimțite de membrii corpului profesional al notarilor. Așa cum „funcția bate gradul”, în profesiile juridice liberale „cartea bate funcția”. Suntem, într-adevăr, o breaslă solidară. Ne promovăm interesele în limita și spiritul legii, iar forța profesiei noastre se raportează la reprezentanții lor. Încrederea este derivatul implicării totale a loialității noastre, a conducerii Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România (UNNPR), față de dezvoltarea profesiei. Este indubitabil faptul că aceasta a cunoscut o evoluție constant pozitivă, chiar și atunci când conjunctura a fost prea puțin favorabilă. A fost posibil, pe de o parte, datorită modului în care s-a manageriat colaborarea instituțională cu statul, UNNPR fiind recunoscută ca partener de încredere în procesul legislativ. Pe de altă parte, am descurajat ferm orice derapaj, în interiorul profesiei, de la respectarea riguroasă a standardelor de conduită și etică profesională, de natură să pericliteze încrederea cetățenilor și autorităților în instituția notarului public, compromițând prestigiul și autoritatea profesiei.
LEGAL POINT: Cum vedeți evoluția corpului profesional al notarilor, ținând cont de interesul crescut al tinerilor absolvenți de drept pentru profesia de notar?
DUMITRU VIOREL MĂNESCU: Mulți cred că a fi notar înseamnă a câștiga mulți bani performând activități birocratice de rutină. Este un stereotip foarte departe de adevăr, dar încă prezent în spațiul public. Activitatea notarului presupune cu totul altceva: asumarea unei responsabiliăți enorme în ceea ce privește asigurarea garanției și legalității circuitului civil. Notarul aplică legea și influențează destine. Tinerilor care doresc să intre în profesie trebuie să le fie foarte clar acest aspect. Pe de altă parte, contextualizând discuția despre viitorul notariatului, experiența ultimului deceniu ne arată că singura constantă este schimbarea. Lumea, așa cum o știam, se transformă cu repeziciune în salturi de o amploare greu predictibilă. Trăim un prezent dominat de penetrarea fulminantă a tehnologiilor digitale pe toate palierele existenței colective și individuale. Suntem concomitent martori și participanți la reconfigurarea tuturor reperelor la care ne raportam până mai ieri: modele de guvernare, modele de organizare socială și economică, modele de business, modele de înfăptuire a justiției. Este o provocare extraordinară pentru profesia noastră, o provocare pe care tinerii care doresc să se îndrepte către notariatul public trebuie să și-o asume plenar. Altfel spus, ei trebuie să fie conștienți de faptul că sustenabilitatea și progresul profesiei depind de investițiile morale și profesionale pe termen lung pe care fiecare este dator să le facă. Mă refer aici atât la necesitatea respectării stricte a deontologiei profesionale și a valorilor care guvernează profesia, dar și la caracterul imperativ al pregătirii profesionale continue. Din această perspectivă, apreciez că, indiferent de natura și amploarea schimbărilor, notarii publici vor rămâne și pe mai departe factori esențiali în asigurarea justiției preventive, stabilitatea și progresul profesiei fiind condiționate însă de responsabilitatea totală a fiecăruia dintre noi, în calitate de garanți ai aplicării și respectării legii, mai presus de influența oricăror interese, de promotori ai valorilor morale și profesionale, dar și de parteneri dezinteresați ai statului, având ca scop asigurarea ordinii și siguranței circuitului civil.
LEGAL POINT: UNNPR desfășoară un amplu program de pregătire a notarilor sub egida Institutului Notarial Român, program care beneficiază de contribuția unor prestigioși specialiști din domeniul academic și juridic din România și din străinătate. Cât de important este pentru un notar să se pregătească permanent, în concordanță cu reglementările europene?
DUMITRU VIOREL MĂNESCU: Într-o epocă în care în forurile profesionale europene și mondiale se discută despre implementarea justiției digitale și despre securizarea actelor juridice în sistemul blockchain, ne revine misiunea, deloc facilă, de a forma profesional atât generația notarilor publici de astăzi, cât și pe cea de mâine. După cum am arătat anterior, viitorul profesiei noastre nu poate fi conceput izolat, în afara progresului tehnologic și a schimbărilor pe care acesta le determină în societatea umană. Actualizarea permanentă a cunoștințelor și calificarea profesională continuă capătă un aspect primordial în acest moment de accelerare fără precedent a operei legislative, care, la rândul ei, ține pasul cu dificultate cu revoluția digitală. Notariatul public român este un nod de rețea important în ansamblul datelor de drept latin. Este sursă și, totodată, receptor de informații și soluții ce țin de domeniul justiției preventive, elementele de extraneitate fiind deja un aspect obișnuit în activitatea cotidiană a profesioniștilor în domeniu din țara noastră. Este de la sine înțeles, prin urmare, de ce componenta europeană a pregătirii profesionale continue figurează deja de câțiva ani buni printre standardele obligatorii promovate de Institutul Notarial Român.
LEGAL POINT: UNNPR este foarte activă în cadrul Consiliului Notariatelor din Uniunea Europeană (CNUE), care are sediul la Bruxelles. Cum se vede notariatul român din capitala Uniunii Europene? Sunteți invidiați de notarii din alte state europene pentru realizările UNNPR?
DUMITRU VIOREL MĂNESCU: Pentru prima parte a întrebării dumneavoastră, îl voi lăsa să răspundă pe domnul José Manuel García Collantes, președintele Consiliului Notariatelor din Uniunea Europeană. Cuvintele de apreciere pe care le-a rostit la adresa noastră le-a făcut auzite în fața unui public numeros, cu ocazia lucrărilor congresului UNNPR din noiembrie 2017: „Notariatul român este un exemplu de urmat! Încă de la început, angajamentul său european a fost foarte clar. A înființat o delegație permanentă la Bruxelles – care acum este condusă de doamna Luana Blidar – și a participat, cu implicare totală, la activitățile cele mai importante desfășurate de CNUE în decursul acestor ani. Secretarul general al CNUE, domnul Raul Rădoi, este tot din România. Țin să evidențiez în mod special participarea notariatului român la cursurile de formare privind Regulamentul European în materie de succesiuni și, mai ales, discuțiile pe marginea modificării Directivei privind calificările profesionale din 2013 și 2014. În cursul dezbaterilor, a argumentat atât de bine caracterul public al funcției notariale, încât a contribuit decisiv la excluderea acesteia din domeniul de aplicare a directivei referitoare la profesiile liberale. Datorită notariatului român am câștigat această bătălie”. În ceea ce privește cea de a doua parte a întrebării, între notariatele europene de drept civil nu există invidie sau concurență, ci colaborare. Noi toți ne-am asumat un angajament ferm față de Uniunea Europeană și față de unitatea Europei. Ne revine misiunea de a clădi o Europă a oamenilor și facem acest lucru în fiecare zi, în birourile notariale, sprijinind clienții care vin dintr-un stat membru, altul decât al nostru. Într-o Europă în care libera circulație este un drept fundamental, în care viața privată are o dimensiune transfrontalieră, cetățenii europeni realizează numeroase tranzacții juridice în afara țărilor lor de naționalitate. Noi, notarii publici, indiferent de locul în care profesăm, trebuie să fim în măsură să canalizăm viața lor privată pe cale legală și să le facilităm accesul deplin și egal la justiția preventivă. Acest lucru nu este posibil dacă notariatele europene nu se coordonează între ele, dacă nu trec peste diferențele culturale și nu rămân ferm atașate față de ceea ce reprezintă esența notariatului, respectiv fidelitatea față de autenticitate și adevăr. Actualizarea permanentă a cunoștințelor și calificarea profesională continuă capătă un aspect primordial în acest moment de accelerare fără precedent a operei legislative, care, la rândul ei, ține pasul cu dificultate cu revoluția digitală.
LEGAL POINT: Notarii sunt garanți ai siguranței publice în Europa atât pentru cetățeni, cât și pentru societăți. Sunt afectați notarii de modificările din Codul civil și Codul de procedură civilă sau de alte modificări legislative care au intervenit în ultimii ani?
DUMITRU VIOREL MĂNESCU: Ne aflăm în linia întâi a aplicării legii. Fără a avea la îndemână doctrina sau practica judiciară chiar din prima zi a unui act normativ, notarii sunt puși în situația de a-l desluși și aplica. Deci DA, suntem afectați de schimbările legislative. Noile Coduri civile și de procedură civilă sunt instrumente moderne de reglementare, adaptate numerelor de terminologie și realităților social-economice actuale. Ele au surprins specialiștii din domeniul juridic și societatea civilă. În ceea ce-i privește pe notari, noile reglementări au fluidizat activitatea acestora cu ocazia întocmirii diferitelor acte și proceduri notariale, clarificând în același timp o serie de probleme controversate. Pot spune că ne-a responsabilizat și mai mult, dar sunt în avantajul cetățenilor. Țin, totodată, să reamintesc și inițiativa consiliului UNNPR de a reduce cu 50% onorariile percepute de notarii publici în cazurile de dare în plată, conform Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite.
LEGAL POINT: Cum sunt taxele notariale din România, comparativ cu cele din alte state din Uniunea Europeană?
DUMITRU VIOREL MĂNESCU: Mai mici, și mă bucur că mă întrebați, pentru că țin să lămuresc câteva aspecte. Există o percepție publică eronată privitoare atât la ce sunt onorariile notariale, cât și la cuantumul lor și autoritatea care le stabilește. Notarii nu decid discreționar nivelul onorariilor: acestea sunt stabilite în prezent prin Ordinul ministrului justiției nr. 56/C din data de 6 ianuarie 2011. Conform acestui document, pentru fiecare serviciu notarial solicitat, clientul trebuie să plătească un onorariu căruia i se adaugă alte sume, pe care notarul doar le încasează pentru a le vira ulterior altor beneficiari. Aceasta în virtutea faptului că el este învestit cu exercițiul autorității de stat, având, totodată, obligația și răspunderea de a colecta și vărsa anumite taxe și impozite pentru stat, sume care nu au legătură cu onorariul notarial. Referitor la comparația cu nivelul onorariilor din alte state membre ale Uniunii Europene, voi prezenta succint câteva informații pe care UNNPR le-a transmis Consiliului Concurenței cu ocazia analizării de către acesta din urmă a pieței imobiliare și a serviciilor conexe tranzacțiilor imobiliare. Astfel, potrivit situației comparative a costurilor aferente unei tranzacții imobiliare în valoare de 100.000 de euro în 13 state membre UE cu sistem notarial clasic, în România, ponderea costurilor serviciilor juridice în valoarea tranzacției este 1,1%, cu mult sub media europeană. Atenție! Discutăm despre tranzacții imobiliare, evenimente care au de cele mai multe ori caracter de unicitate în viața cetățenilor, același caracter avându-l, prin urmare, și plata unor sume importante. Întâlnirea notarului public cu cei care îi trec pragul are loc însă cel mai frecvent ca urmare a necesității perfectării unor operațiuni care nu sunt de anvergura financiară anterior menționată și al căror cost este pe deplin armonizat cu veniturile majorității.
LEGAL POINT: Aminteați anterior de dimensiunea socială a relației notar-client. Există un corespondent al acesteia și în plan financiar?
DUMITRU VIOREL MĂNESCU: Bineînțeles! Încep prin a reaminti faptul că onorariile notariale nu au fost reactualizate din anul 2011, deși birourile notariale nu au fost ocolite de efectele crizei economice, iar o majorare s-ar fi impus în mod obiectiv. Țin totodată să reamintesc și inițiativa consiliului UNNPR de a reduce cu 50% onorariile percepute de notarii publici în cazurile de dare în plată, conform Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. Impactul pozitiv al măsurii este notabil, având în vedere că reducerea cu 50% a onorariilor notariale echivalează cu înjumătățirea taxelor pentru totalul datoriilor notificate. În aceeași ordine de idei, menționez și actul normativ elaborat de Ministerul Justiției și publicat recent în Monitorul Oficial, conform căruia sunt negociabile cu clienții onorariile notarilor pentru autentificarea contractelor de logodnă, fiducie, comodat sau închiriere, precum și pentru întocmirea acordului parental în procedura divorțului, a încheierii de respingere la cererea de divorț, a certificatului de executor testamentar sau a lichidării pasivului succesoral.
LEGAL POINT: Pentru a limita fraudele prin falsificarea actelor notariale, în urmă cu doar câțiva ani ați introdus cu mult curaj și determinare o nouă procedură de redactare și semnare a actelor în fața notarului. Ați crezut de la început în reușita acestei acțiuni? Cât de mult a contat activitatea INFONOT în reușita acțiunii dumneavoastră?
DUMITRU VIOREL MĂNESCU: Nu am pus nicio clipă la îndoială reușita implementării inițiativei de înființare a Centrului Național de Administrare a Registrelor Naționale Notariale – INFONOT, pentru că am urmat exemplul celor mai buni, al unor notariate puternice, cu tradiție. A fost un imperativ pentru UNNPR, având în vedere că dezvoltarea fără precedent a serviciilor notariale a atras după sine necesitatea întăririi siguranței circuitului civil, precum și pe cea a despărțirii de imaginea notarilor de stat din trecut- funcționari cu mânecuțe îngropați în hârtii – și înlocuirea cu cea a profesionistului ancorat în realitatea modernă. Cum spuneam, am avut ca mentori notariate din Germania, Franța, Italia, Canada, unde am fost cu schimb de experiență și de la care am preluat gândirea progresistă în materia notarială, având ca scop final protejarea intereselor clienților, dar și a notarilor publici. Cel mai important este că notarii publici din România au creat doar din resurse proprii un centru național de administrare a registrelor notariale CNARNN – INFONOT, un adevărat tezaur pentru siguranța juridică. Am construit un sistem informatic performant, care se numără printre cele mai avansate trei din Europa și pe care statul l-a ridicat la rangul de interes public național. LEGAL POINT: Cum a trecut UNNPR „testul” GDPR?
DUMITRU VIOREL MĂNESCU: Intrarea în vigoare la 25 mai 2018 a Regulamentului General privind Protecția Datelor nu a însemnat nimic nou pentru activitatea notarilor, care, conform legii de organizare și Codului deontologic ce guvernează profesia, sunt obligați să respecte principiul confidențialității și păstrării secretului profesional. Singura schimbare a constat în crearea unui cadru legislativ care obligă notarii și personalul care își desfășoară activitatea în birourile notariale să păstreze secretul profesional.
LEGAL POINT: Cum percepeți colaborarea cu celelalte profesii juridice organizate în România? Considerați oportună o lege-cadru a profesiilor liberale?
DUMITRU VIOREL MĂNESCU: UNNPR este un membru activ al Uniunii Profesiilor Liberale din România și împărtășește valori comune cu celelalte profesii juridice. Acum, la celebrarea Centenarului Marii Uniri, este necesar mai mult ca oricând să ne simțim mândrii urmași ai unei generații eroice de juriști, cu rol hotărâtor în desăvârșirea României Mari. Trecutul comun fundamentează bunele relații pe care profesiile juridice le au în prezent și ar trebui să constituie baza unor proiecte comune. Un astfel de proiect l-ar putea constitui participarea activă a profesiilor liberale din România, în concordanță cu valorile fundamentale care le guvernează activitatea. Este un deziderat impus de necesitatea asigurării integrității și independenței profesionale a practicienilor din domeniul profesiilor cu specific liberal, precum și de necesitatea asigurării unui mediu economic concurențial corect și transparent. Doar astfel poate avea loc consolidarea profesiilor liberale, pilon fundamental al unei societăți democratice.
LEGAL POINT: UNNPR a marcat aniversarea Centenarului Marii Uniri prin organizarea unei pleiade de activități dedicate actului istoric al constituirii statului național unitar român. Vorbiți-ne, pe scurt, despre evenimentele organizate până acum.
DUMITRU VIOREL MĂNESCU: UNNPR a marcat încă de anul trecut pregătirile în vederea sărbătoririi împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. În acest sens, menționez colaborarea cu doamna Lucia Hossu-Longin, jurnalist de televiziune, realizator al emisiunii „Memorialul Durerii”. Cu sprijinul sponsorizării acordate de UNNPR, au fost realizate câteva episoade ale emisiunii sus-amintite, readucând în prim-plan personalități care au contribuit la făurirea României Mari: regele Ferdinand I „Întregitorul de țară”, sub sceptrul căruia s-a realizat Marea Unire de la 1 Decembrie 1918; prim-ministrul primului guvern de uniune națională, politicianul Ion I. C. Brătianu; episcopul greco-catolic Dr. Iuliu Hossu; Iuliu Maniu, unul dintre organizatorii Marii Adunări de la Alba Iulia; Gheorghe Pop de Băsești, președintele Adunării Naționale de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918; generalul Henri Cihoski, erou al armatei române în războiul pentru reîntregirea patriei, 1916 – 1918; avocat dr. Ioan Ciordaș; savantul și politicianul Alexandru Lapedatu și Ion Lapedatu, fost guvernator al Băncii Naționale a României și ministru de finanțe. Alături de Camera Notarilor Publici Alba Iulia, UNNPR a participat la organizarea, în luna octombrie a.c., a întâlnirii profesionale și omagiale a Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici și a Colegiilor Directoare ale Camerelor Notarilor Publici din România sub titulatura „Profesia de notar în an centenar”. Evenimentul a avut loc la Alba Iulia, cetatea Marii Uniri, și a inclus, printre activitățile tematice dedicate zilei de 1 decembrie 1918, și lansarea lucrării de referință Notarii și Unirea, avându-i ca autori pe notar public dr. Dan Andrei Doțiu și muzeograf dr. Ioana Rustoiu. Cu aceeași ocazie, la Catedrala Mântuirii Neamului din Alba Iulia, ne-am omagiat înaintașii printr-o slujbă religioasă la care au luat parte reprezentanții notarilor publici din România. În luna noiembrie, la Târgul Internațional de Carte de la București „Gaudeamus”, a avut loc lansarea volumului Oameni Mari care au făcut România Mare, având-o ca autoare pe doamna Hossu-Longin. Cartea este realizată pe baza episoadelor din „Memorialul Durerii” dedicate personalităților Marii Uniri, iar UNNPR a contribuit financiar și la acest proiect. Vom încheia acest an aniversar printr-un concert de muzică clasică la Ateneul Român. Evenimentul cultural urmează să aibă loc în București, în perioada sărbătorilor de iarnă și este sponsorizat de către UNNPR și Camera Notarilor Publici București.
LEGAL POINT: Care sunt reperele colaborării cu notarii din Republica Moldova?
DUMITRU VIOREL MĂNESCU: Colaborarea notariatului român cu cei din Republica Moldova are loc pe mai multe paliere. Astfel, în luna iunie 2018, Institutul Notarial Român și Camera Notarilor Publici Galați au organizat, la Chișinău, un colocviu profesional notarial sub egida „Chișinău, 100 de ani de suflet românesc”. Au participat 150 de notari publici români și 30 de notari din Republica Moldova, întâlnirea fiind un bun prilej de apropiere între notariatul public autohton și cel de peste Prut. Un al doilea palier al colaborării noastre îl constituie sprijinul pe care îl acordăm în vederea dezvoltării relațiilor cu celelalte notariate, fiindu-le alături în eforturile de modernizare a profesiei.
LEGAL POINT: Să presupunem că dumneavoastră sunteți concomitent și intervievator, și intervievat. Ce întrebare v-ați adresa?
DUMITRU VIOREL MĂNESCU: Una foarte simplă, care ar suna în felul următor: „Domnule Mănescu, dacă nu ați fi notar, ci ați avea orice altă profesie, ce ați vrea să vedeți atunci când intrați într-un birou notarial?”
Rezumat: Executarea clauzei de preciput are loc la moartea
dispunătorului, prin înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate
în favoarea soțului supraviețuitor, doar în
Rezumat:
Esențială din punct de vedere economic, educația
financiară reprezintă capacitatea și abilitatea fiecărui individ integrat
social de a-și gestiona eficient resursele și potențialul financiar, de