În data de 10 decembrie 2025 a avut loc, la Bruxelles, reuniunea Adunării Generale a CNUE. Toate notariatele membre CNUE au fost reprezentate la nivel de președinte sau vicepreședinte. Notariatul român a fost reprezentat de dna Laura Badiu, membru al Consiliului Uniunii și președintele ales al UNNPR.

Ședința a fost condusă de președintele CNUE pentru anul 2025, dna Cosita Delvaux, cu sprijinul Biroului CNUE.

Adunarea Generală a ales președintele și vicepreședintele organizației pentru anul 2026. Dl Roland Wadge (Malta) este noul președinte al CNUE, iar dna Annerie Ploumen (Olanda) noul vicepreședinte.

Dl Roland Wadge a prezentat patru priorități avute în vedere pentru mandatul său:

1. Accelerarea adoptării noilor tehnologii, inclusiv a IA, a platformelor digitale securizate și adoptarea unei politici consolidate în materie de securitate cibernetică. Urmărirea inițiativelor privind moștenirea digitală și tokenizarea proprietății imobiliare.

2. Crearea unei relații constructive cu AMLA, noua autoritate europeană în materie de combatere a spălării banilor și menținerea rolului central al notarului în combaterea spălării banilor.

3. Susținerea proiectului Justiție în afara litigiilor, ce are obiectivul de a sprijini degrevarea instanțelor, prin transferul de competențe noncontencioase către notari.

4. Monitorizarea propunerilor privind cel de-al 28-lea regim juridic pentru companii și privind portofelul electronic pentru companii.

Adunarea Generală a aprobat lista reprezentanților ce vor face parte din Consiliul de Administrație în 2026: dl Pierre Jean Meyssan (prim-vicepreședinte al CSN – Franța), dna Helena Kodogeorgou (președintele notariatului grec), dl Adam Toth (președintele notariatului maghiar), dl Giovanni Liotta (membru al CA al notariatului italian), dna Sonja Kralj (fostă președintă a notariatului sloven). 

Dna Delvaux a prezentat concluziile în urma organizării Zilei Președinților, în data de 3 noiembrie 2025: intensificarea cooperării cu instituțiile europene (cu factorii de decizie de la nivel politic și cu organizațiile profesionale) și cu notariatele membre CNUE.

Obiectivul principal al CNUE este de a sprijini dezvoltarea profesiei notariale și de a pleda pentru menținerea competențelor actuale. CNUE este responsabil de elaborarea unei viziuni europene (ce poate să fie diferită de interesele naționale) și de comunicarea cu instituțiile europene, pentru a apăra interesele profesiei.

Pentru 2026, a fost propusă dezvoltarea a trei axe principale:

–  Valorile organizației: reflectarea la o cartă a valorilor CNUE;

– Comunicarea: adoptarea unei strategii pentru a crește vizibilitatea CNUE;

– Guvernanță: adaptarea regulamentului de ordine interioară, pentru a include concluziile reuniunii din 3 noiembrie și pentru a promova o mai bună gestionare a grupurilor de lucru.

O temă de interes pentru notariatul european, dezbătută cu ocazia Adunării Generale, este propunerea legislativă europeană privind portofelul digital pentru companii.

Comisia Europeană a publicat, în data de 19 noiembrie 2025, un nou pachet Omnibus (simplificare a legislației europene), pe tema digitalizării. Comisia propune o simplificare a normelor privind inteligența artificială (IA) și securitatea cibernetică și o strategie privind o uniune a datelor.

Sunt incluse modificări specifice ale Regulamentului general privind protecția datelor (RGPD), cu scopul de a clarifica, simplifica și armoniza regulamentul.

Odată cu publicarea Omnibus, Comisia a prezentat și o propunere de regulament european privind portofelele digitale pentru întreprinderi. Aceste portofele sunt concepute ca instrumente digitale sigure și utilizarea acestora presupune conectarea la o platformă unică.

Conform executivului european, vor fi astfel simplificate formalitățile administrative și va fi încurajată desfășurarea de activități comerciale în toate statele membre ale UE. Vor putea fi semnate digital documente, utilizate marca temporală și sigiliul digital și vor putea fi create, stocate și transmise documente într-o manieră sigură. De asemenea, se va facilita comunicarea cu alte întreprinderi sau administrații publice din propriile state membre și din celelalte state membre.

Notariatul european a semnalat mai multe deficiențe în cadrul propunerii de regulament, ce trebuie remediate:

– nu ar trebui să se aducă atingere formalităților pe care o societate comercială trebuie să le îndeplinească la nivel național, în conformitate cu dreptul intern;

– principiul echivalenței juridice (similar cu cel din regulamentul eIDAS, dar mult mai extins în cazul acestei propuneri de regulament). Trebuie reflectat la  implicațiile semnării unui contract prin intermediul portofelului digital european;

– trebuie pus mai mult accent pe rolul registrelor publice naționale;

– trebuie clarificată relația dintre portofelul electronic ce poate fi folosit de cetățeni și cel folosit de companii.

În continuare, notariatele membre au fost informate cu privire la stadiul proiectului de formare – EL@N III.

Comisia Europeană a acceptat cererea de finanțare pentru proiectul EL@N III, prezentată de CNUE.

Programul va începe în data de 15 ianuarie 2026 și se va concentra asupra dezvoltării de abilități digitale (în materie dee securitate cibernetică, autentificare prin videoconferință, gestionarea documentelor electronice) și asupra combaterii spălării banilor. Proiectul include, de asemenea, module dedicate mobilității transfrontaliere a companiilor și interconectării registrelor, în conformitate cu directivele europene.

De asemenea, va fi implementat un program „Erasmus pentru notari”, ce va favoriza schimbul de experiență și cooperarea dintre notarii europeni. Din consorțiu fac parte CNUE și zece notariate, precum și companii specializate pe zona de digitalizare și securitate cibernetică.

În cele din urmă, Adunarea Generală a fost informată cu privire la stadiul expoziției organizate de CNUE în cadrul Parlamentului European, în perioada 16-20 martie 2026.

Expoziția se va intitula: „De la cerneală la cloud: securizarea transmiterii patrimoniului de-a lungul secolelor.”

Vor fi expuse următoarele acte cu o relevanță istorică:

• actul de încoronare a regelui Joao I – Portugalia, 1385;
• testamentul olograf al lui Cristofor Columb – Italia, 1498;
• testamentul reginei Isabela Catolica (Isabela I a Castiliei) – Spania, 1504;
• moștenirea în folosul comunității din Malta a dr. Nicola Saura – Malta, 1654;
• testamentul exploratorului Abel Tasman – Olanda, 1657;
• inventarul succesoral al lui Johann Strauss – Austria, 1900;
• inventarul succesoral al lui Guillaume Apollinaire – Franța, 1919;
• testamentul marelui diplomat Nicolae Titulescu – România, 1940;
• testamentul Prințului Georg al Bavariei – Germania, 1943.

De asemenea, vor fi accesibile mai multe panouri digitale, cu scenarii interactive, pentru a sensibiliza publicul cu privire la activele digitale și transmiterea acestora post-mortem.