Anunțul conform căruia, la Editura Solomon, sub coordonarea domnului profesor Marian Nicolae este în curs de tipărire o carte cu importanță practică din mai multe puncte de vedere pentru activitatea notarilor publici, după cum se arată în descrierea de pe website-ul editurii, a fost primit cu entuziasm și cu colegialitate, iar în cele ce urmează facem o scurtă descriere a ceea ce credem că ar putea fi acest instrumentum.

                Actul juridic în Noul Cod civil are noutatea reunirii unor opinii care provin de la profesioniști din varii piloni ai dreptului, respectiv avocatură, magistratură și notariat, aceștia fiind reputați practicieni, recunoscuți în profesia pe care au îmbrățișat-o și totodată cadre didactice ale facultăților de drept din cadrul Universității din București precum și din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, unde nu de puține ori există curente de păreri diferite cu privire la aceeași instituție de drept.

                Volumul se distinge prin aceea că textul are o reală aplicabilitate practică iar nu teoretică, fapt de natură a oferi pragmatism în soluție și suport celor ce caută răspuns pentru raporturile juridice ce au făcut obiectul analizei autorilor.

                Lucrările au fost distribuite în trei mari teme, care, individualizate, pot reprezenta fiecare un moment al unui act juridic în care notarul public este implicat, respectiv, „Partea I. Formarea actului juridic civil”, „Partea a II-a. Efectele actului juridic” și un moment pe care orice notar public îl evită în întreaga sa activitate, respectiv, „Partea a III-a. Nulitatea actului juridic”.

Notarii publici ar putea fi interesați în Partea I de titluri precum „Buna-credință în dreptul contractelor. Genealogia, sursele și funcțiile bunei-credințe în dreptul contractelor”, text ce aparține colegului nostru notar public Ionuț-Florin Popa. Buna-credință este un principiu care stă la baza dreptului, al (bunului mers al) circuitului civil și pe care notarul public trebuie să se asigure că părțile îl respectă fără nicio ezitare, chiar dacă legiuitorul o prezumă până la proba contrară. Un alt text util în practica notarială ar putea fi cel al cărui autor este avocatul Cristian Paziuc, „Eroarea scuzabilă – standard și aplicații practice”, întrucât notarul public are nu doar datoria morală, deontologică, ci și legală de a explica părților conținutul și efectele actului ce urmează a fi semnat, asigurându-se că au înțeles consecințele.

Profesorul Marian Nicolae a scris, în Partea a II-a, un text cu importanță pentru notarii publici, având ca titlu „Despre declarația unilaterală de rezoluțiune și reziliere. Probleme teoretice și practice.”. Cele trei instituții de drept, care incompatibile fiind împreună sunt întâlnite fie sub forma declarației unilaterale de rezoluțiune, fie sub cea a declarației unilaterale de reziliere, cea din urmă fiind totuși mai rar întâlnită în practica notarială, căci legea nu impune, ca regulă, ad validitatem forma autentică actelor cu executare succesivă, ci eventuale avantaje la momentul (ne)executării contractului, precum este cazul în domeniul locațiunii, când, dacă actul este încheiat la notarul public, ca alternativă și chiar în lipsa înregistrării lui la organele fiscale, acesta reprezintă titlu executoriu cu privire la plata prețului și a restituirii bunului.

Desigur că teme de interes ar putea fi și „Aplicarea relațională a principiului pacta sunt servanda”, abordată de doamna avocat Adriana Almășan ori „Despre impreviziune și risc – sau, mai exact, despre răspundere – în ipoteza debitorului ce se află în întârziere. Scurte observații”, analizată de domnul avocat Vladimir Diaconiță, dar, în lipsa materialului scris, nu putem aprecia doar din titluri impactul lor în cadrul desfășurării activității specifice notarului public.

În Partea a III-a se găsește un text al doamnei avocat Marieta Avram, cu titlul „Nulitatea amiabilă (extrajudiciară) poate să fie și unilaterală?”, care cu siguranță are un rol paliativ în apanajul constatării nulității amiabile unui act în fața notarului public, având aptitudinea de a fi o serioasă cărămidă la această (de)construcție.

Util în practica notarială considerăm a fi și titlul „Resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis – mit și realitate în materia efectelor nulității actului juridic civil”, pregătit de domnul avocat George-Alexandru Ilie, sperând că sunt avute în vedere și efecte privind radierea noului proprietar și înscrierea celui anterior la cartea funciară.

De asemenea, domnul avocat Radu Rizoiu a scris despre „Când penalul ține loc de civil. Despre soarta ipotecii în cazul desființării titlului”, textul fiind de interes când încheiem (sau desființăm) ipoteca (imobiliară) din motivul primar al îndeplinirii condițiilor de validitate, că nu putem evita forma autentică.

Și totuși, „Imprescriptibilitatea dreptului material la acțiunea în constatarea nulității absolute a unui act juridic: o soluție discutabilă”, text scris de domnul avocat Valeriu Stoica chiar naște o curiozitate al cărei curs de prescripție să fie cel puțin discutabil, fiind suspendat o vreme, dacă nu chiar întrerupt. Acestea fiind scrise, așteptăm apariția volumului mai sus prezentat, cu ale sale teme ce pot avea impact în practica notarului public dacă nu astăzi, poate mâine, oricând ar urma să vină acest mâine.